Directorul INSCOP, după ce societatea civilă și USR l-au atacat pe președintele Nicușor Dan. România riscă să ajungă „o țară aruncată într-o criză politică fără precedent”

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, trage un semnal de alarmă după criticile venite dinspre o parte a societății civile și din zona USR la adresa președintelui Nicușor Dan, susținând că tensiunile actuale pot împinge România într-un scenariu de instabilitate politică severă, cu potențial de criză majoră. Analiza acestuia vine în contextul în care președintele Nicușor Dan a anunțat miercuri nominalizările pentru șefia parchetelor, nominalizări criticate atât de vocile din societatea civilă cât și de unele partide, în special USR (existând însă și voci din PNL care s-au poziționat împotriva acestor numiri).

Parlament fragmentat și risc de blocaj instituțional: o ecuație politică tot mai dificil de gestionat în România

Pe fondul unor critici venite din partea unei părți a societății civile și a unor reprezentanți ai USR la adresa președintelui Nicușor Dan, directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, avertizează asupra unor riscuri majore cu care se confruntă România în actualul context politic. În acest cadru tensionat, el realizează o radiografie amplă a scenei politice, pe care o descrie drept una dintre cele mai complicate din ultimii ani, marcată de fragmentare accentuată, tensiuni latente și riscuri reale de instabilitate.

Potrivit lui Ștefureac, una dintre principalele probleme este structura extrem de fragmentată a Parlamentului, care reunește nu mai puțin de nouă entități: șapte partide – PSD, PNL, USR, UDMR, AUR, POT și SOS –, la care se adaugă Grupul Minorităților și parlamentarii neafiliați. În opinia sa, această configurație complicată transformă scena politică într-o ecuație dificil de gestionat, cu numeroase necunoscute și cu un potențial ridicat de blocaj instituțional și instabilitate.

Coaliție tensionată la guvernare și un mandat prezidențial construit pe un echilibru fragil

În același timp, Guvernul României este format din patru partide – PSD, PNL, USR și UDMR – care, deși împart puterea, au interese diferite, baze electorale distincte și istorii marcate de confruntare politică. Ștefureac subliniază că aceste diferențe profunde, dublate de o ostilitate reciprocă bine înrădăcinată, îngreunează semnificativ funcționarea coerentă a Executivului. Sociologul subliniază apoi că președintele Nicușor Dan a fost ales de către o largă coaliție și nu doar de către minoritatea care îi cere acum alte nume în fruntea Parchetelor.

Digi24.ro

Adevărul despre figura satanică cu cap de capră din imaginea lui Trump în chip de „Iisus”. „Ce naiba e creatura aia din mijloc”

În acest context, Ștefureac atrage atenția că președintele trebuie să reprezinte un spectru larg de interese și sensibilități. El critică pretențiile unor grupuri restrânse de susținători sau formatori de opinie de a influența decisiv direcția politică a șefului statului, considerând o astfel de abordare drept nedemocratică și lipsită de echilibru.

Digisport.ro

Italienii s-au convins de Cristi Chivu, după Inter - Como 3-2! Nota primită, după "remontada" și calificarea în finala Cupei

„Președintele României a fost ales în contextul celei mai grave crize a regimului democratic românesc de la reînființarea sa în 1990, reușind să devină președinte în urma mobilizării unei coaliții eterogene formată din bazine electorale cu viziune și interese adesea contrare. Dintre votanți de tur 2 ai președintelui Nicușor Dan, doar 36% provin din primul tur. Restul de 63% au venit în tabăra președintelui în turul 2.

Este adevărat că 70% dintre tinerii cu vârsta de 18-24 de ani au votat cu Nicușor Dan (conform sondajului INSCOP realizat în ziua votului care a estimat precis rezultatele finale ale alegerilor). Dar la fel de adevărat este și ca 64% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani (bazinul predilect de alegători PSD) au votat Nicușor Dan. Pe restul bazinelor de vârstă, scorurile în turul 2 au fost mult mai echilibrate, chiar cu un plus mic pentru George Simion pe categoria 25-44 de ani.

Asadar, votanții reali ai președintelui României din turul 2 provin din mai multe zone, cu interese adesea divergente și pe care președintele trebuie să le reprezinte. Pretenția unui grup minoritar de alegători ai săi și a unor formatori de opinie de a avea monopolul asupra acțiunii politice a președintelui este și non-democratică și, aș îndrăzni să spun, puțin arogantă”, a spus șeful INSCOP.

Avertismentul dur al lui Ștefureac. Fără echilibru și compromis, România riscă o criză majoră

Analistul completează contextul în care se găsește țara noastră cu alte două elemente cheie: războiul informațional al Rusiei și criza de securitate internațională. În acest context politic intern și internațional, șeful Inscop susține că rolul politicienilor ar trebui să fie evitarea unei crize politice, care ar putea avea efecte imprevizibile, putând fi urmată de o criză socială și o prăbușire economică. De aceea, sociologul spune că trebuie să înțelegem că acest compromis căutat de premier și președinte reprezintă, în fapt, singura opțiune legitimă a principalilor lideri politici.

„Toate aceste 5 repere impun ca reprezentarea echilibrată a tuturor părților și negocierea permanentă între grupări politice și grupuri sociale ultra-fragmentate, cu interese si nevoi diferite, adesea divergente, să fie singurele căi de conduită politică rezonabilă pentru a evita dezastrul absolut: adică o țară aruncată într-o criză politică fără precedent, cu risc de explozie socială, prăbușire economică și capturarea puterii de către vectori politici controlați/influențați profund de către o putere străină ostilă.

Prin urmare, aceasta cred ca este responsabilitatea politică supremă a președintelui și a primului-ministru. Să caute consensul pe cât posibil, să negocieze permanent între componentele ultra-fragmentate ale întregului și să se asigure ca sunt ascultate și reprezentate toate părțile esențiale și minim sănătoase din societate și din politică, adică măcar acelea care s-au coalizat în mai 2025 și au evitat, la alegerile prezidențiale, dezastrul total.

Și aceasta este cheia în care citesc eu deciziile recente ale președintelui Nicușor Dan. Supărătoare pentru o parte a alegătorilor săi (cam o treime), dar necesare pentru a tine echilibrul de ansamblu și a construi, în aceste condiții politice, sociale, interne și internaționale, o minimă infrastructură de putere vitală dacă dorim totuși să avem un președinte relevant pentru următorii 4 ani”, a mai susținut Remus Ștefureac.