Mesajele ascunse din discursul lui Trump la Davos. Cum a testat președintele SUA limitele Europei și ale NATO. Analist: „Este o formă de presiune”

În prima sa vizită în Europa după anunţarea explicită a dorinţei de a anexa Groenlanda, Donald Trump a ţinut miercuri un discurs de 75 de minute la Forumul Economic de la Davos, foarte aşteptat în cadrul tensionat creat de retorica sa agresivă. Liderul de la Casa Albă a spus despre Europa că este de nerecunoscut şi nu se îndreaptă o direcţie bună şi a subliniat că, fără ajutorul SUA în Al Doilea Război Mondial, lumea ar fi vorbit acum germana şi japoneza.

Ştefan Popescu: „Este o formă de presiune: Îmi spuneţi nu şi vă vom ține în minte!”

„A căutat să retransmită mesajele pe care le-a transmis deja în septembrie de la tribuna ONU, în diversele sale interviuri şi, spuse într-o formă mai plastică, mesajele care sunt conţinute în noua strategie de securitate. Adică prioritatea pentru emisfera vestică, care presupune inclusiv controlul asupra Groenlandei, dorinţa de a se dezangaja din Ucraina, viziunea declinistă cu privire la Europa – naţiuni care au eşuat pe calea democraţiei, a politicilor energetice – şi care, bineînțeles, ar trebui să fie recunoscătoare SUA pentru ceea ce au făcut în cel de-al Doilea Război Mondial. În memoria acelei intervenții americane decisive care ne-au salvat de la vorbitul limbii germane, spune să i se facă o concesie privind trecerea Groenlandei în posesia SUA”, a comentat în exclusivitate pentru FANATIK analistul de politică externă, Ştefan Popescu.

Spre deosebire de discursurile colaboratorilor săi, Donald Trump nu a făcut la Davos nicio referire cu privire la preluarea Groenlandei prin forţă. Mai mult, la un moment dat el le-a transmis liderilor europeni că au de ales între a spune DA dorinţei americane de a lua în posesie cea mai mare insulă din lume, sau de a spune NU, însă acest răspuns va fi ţinut minte de SUA.

„Este o formă de presiune: Îmi spuneţi nu şi vă vom ține în minte! Oricum, înainte de sosirea la Davos, ţările europene care şi-au exprimat solidaritatea cu guvernul de la Copenhaga, trimiţând trupe, au fost ameninţate cu creşterea tarifelor vamale. În fața presiunii, unele țări chiar au cedat. Germania și-a retras micul contingent în 44 de ore din Groenlanda, câteva ore mai târziu a fost urmată de Olanda”, ne-a mai declarat Ştefan Popescu.

Digi24.ro

Dragoș Sprînceană îl acuză pe George Simion că a făcut lobby ca România să fie exclusă din Visa Waiver: „Un mic trădător”. Reacția AUR

Donald Trump susţine că nu va prelua Groenlanda cu forţa

Una dintre cele mai interesante declaraţii din discursul de peste o oră al lui Donald Trump a fost legată de faptul că SUA ar putea folosi forţa pentru preluarea Groenlandei, dar nu o vor face. Aceasta este de natură să liniştească opinia publică în legătură cu izbucnirea unui potenţial conflict armat, dar totuşi nu rezolvă problema de fond.

Digisport.ro

Ion Țiriac face un spital în România: investiție de 100.000.000€! Orașul în care va fi construit

„Este iarăşi o formă de presiune, pentru că ai capacitatea de a folosi forţa – dovadă şi deplasarea Brigăzii Aeroportate din Alaska în Minesotta – dar fără îndoială că pentru moment observăm şi din partea europenilor, inclusiv a Danemarcei, dar şi a SUA, opţiunea negocierilor”, este părerea lui Ştefan Popescu.

Deşi Donald Trump a exclus miercuri utilizarea forței în încercarea sa de a prelua controlul asupra Groenlandei, a declarat că nicio altă țară nu poate garanta securitatea teritoriului danez. El a subliniat însă că poziția SUA privind cumpărarea Groenlandei nu s-a schimbat și a cerut negocieri urgente pentru achiziționarea insulei arctice.

„Simpla polemică pe tema Groenlandei e foarte rea în planul percepțiilor, la nivel global”

„Comunicarea politică nu urmează întotdeauna acelaşi tempo cu ceea ce se întâmplă, de fapt, în culisele diplomaţiei şi în laboratoarele deciziei. Prin urmare, chiar dacă Danemarca dă semne de rezistenţă, trimiţând o delegaţie la Washington, pentru a discuta, se arată disponibilă să examineze şi să dea curs cererilor americane de intensificare a prezenţei militare – prevăzută şi în Acordul din 1951 – şi probabil şi un drept aproape exclusiv de exploatare a resurselor, care ar pune teritoriul Groenlandei, de facto, sub controlul SUA”, este una dintre soluţiile pe care le întrevede analistul de politică externă.

Numind Danemarca „nerecunoscătoare” pentru ajutorul dat, președintele american a minimalizat problema, numind-o o „cerere minoră”, achiziția nereprezentând o amenințare pentru NATO. Ştefan Popescu consideră însă că alianţa va ieşi zdruncinată pe urma acestor polemici. „Sunt multe argumente care pledează pentru o cale diplomatică, în ciuda sensibilităţii subiectului şi a pagubelor pe care acest subiect le va face. Pentru că chiar dacă s-ar găsi o soluţie amiabilă, numai simpla polemică pe această temă, între doi aliaţi ai NATO, este foarte rea în planul percepţiilor la nivel global”, este concluzia pe care a tras-o Ştefan Popescu, pentru FANATIK.