DNA a blocat moștenirea generalului SRI Dumitru Dumbravă. Ce se mai întâmplă în dosarul Coldea

Dumitru Dumbravă, fost șef al Direcției Juridice a SRI, s-a stins din viață la data de 26 septembrie 2025, într-un moment în care DNA abia îl trimisese în judecată alături de Florian Coldea, Doru Trăilă și Dan Victor Tocaci.

DNA vrea să-i confiște post-mortem averea lui Dumitru Dumbravă

Dumitru Dumbravă este acuzat de trafic de influență și exercitarea fără drept a unei profesii. Moartea lui nu pare să-i fi încetinit pe procurorii DNA, care presează instanța ca dosarul să treacă mai repede de camera preliminară.

Totuși, moartea lui Dumbravă a complicat lucrurile într-o oarecare măsură. DNA a insistat ca după decesul generalului, cercetarea judecătorească să meargă mai departe în ceea ce privește latura civilă, iar răspunderea penală să înceteze.

Asta înseamnă că Dumitru Dumbravă ar putea să-și piardă averea chiar și după moarte, în detrimentul moștenitorilor săi. Generalul a lăsat în urma lui o soție și un băiat minor.

Digi24.ro

O stare de spirit „schizofrenică”. Puterea militară tot mai mare a Germaniei reaprinde vechi temeri în Franța

Apar moștenitorii generalului Dumitru Dumbravă

Problemele au început să apară în momentul în care procurorii au insistat ca întreaga avere a fostului general SRI să rămână sub sechestru. Acela a fost momentul în care avocatul lui Dumbravă a anunțat că moștenitorii acestuia doresc să ia parte la proces pentru a-și apăra partea de avere. Vestea nu a fost primită prea bine de procurorul prezent în instanță.

Digisport.ro

Mama lui Mario Iorgulescu a rupt tăcerea și și-a descris fiul în două cuvinte

”Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea cererii având în vedere obiectul cauzei, respectiv infracțiunile de trafic de influență, spălare de bani și exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, care nu presupun latură civilă și repararea eventualului prejudiciu creat în cauză.

Având în vedere că răspunderea penală este personală, apreciază că nu se impune introducerea în cauză a moștenitorilor inculpatului decedat, măsurile asigurătorii putând să rămână în ființă pe bunurile acestuia, indiferent de soarta succesiunii de pe urma sa.

Precizează că, în măsura în care se va realiza succesiunea, bunurile vor trece în patrimoniul moștenitorilor grevate de această sarcină, iar la final, dacă se va pune problema confiscării, bunurile vor fi confiscate pur și simplu.

Procurorii s-au opus intrării în cauză a fiului și soției lui Dumitru Dumbravă

Consideră că nu este utilă participarea moştenitorilor în această cauză, având în vedere că nu se va pune problema obligării lor la despăgubiri față de o parte civilă, întrucât nu există latură civilă în cauză”, se arată în încheierea de ședință consultată de FANATIK.

Moștenitorii lui Dumitru Dumbravă nu pot plăti mai mult decât au primit

Legea în România obligă moștenitorul să preia atât activele cât și pasivele persoanei decedate. Practic, se preiau atât bunurile cât și datoriile, însă trebuie specificat că acestea din urmă nu trebuie să fie mai mari decât primele. Astfel, moștenitorul este obligat să achite datoriile persoanei decedate, însă doar în limita moștenirii, fără să fie nevoit să achite din propriul buzunar.

Există, însă, și posibilitatea ca moștenitorii să nu accepte moștenirea, lucru care poate pune autoritățile în imposibilitatea de a recupera și executa bunurile, în cazul unei condamnări.

În cazul lui Dumitru Dumbravă, bunurile menținute sub sechestru sunt: un cont cu 500.000 de lei la CEC Bank, o vilă p+1 în apropiere de București, un teren de 2.600 mp, altul de 1.200 mp și un al treilea teren intravilan-livezi.

Practic, acesta este ”grosul” moștenirii generalului Dumitru Dumbravă, multe dintre aceste imobile fiind dobândite în timpul căsătoriei (soția are dreptul la 50% chiar și în lipsa unei succesiuni).

Cauțiunea de 500.000 de lei nu a mai fost returnată: s-a transformat în sechestru

”Apărătorul ales al inculpaţilor, având cuvântul în replică, învederează că, într-adevăr, decesul nu împiedică confiscarea specială în cauză, însă interesul moştenitorilor este real şi actual întrucât există măsuri asigurătorii, iar aceştia au vocaţia să moştenească imobilele care fac obiectul măsurii asigurătorii, precum şi suma de 500.000 de lei, depusă iniţial drept cauţiune, iar ulterior a făcut obiectul sechestrului.

Astfel, moştenitorii au vocaţie în acest sens şi sunt interesaţi în realizarea de apărări”, se mai arată în încheierea de ședință consultată de FANATIK.