Donald Trump vinde pe bani grei pacea lumii. Ce ascunde întâlnirea istorică pe care preşedintele SUA o are cu Vladimir Putin

Ochii și urechile lumii sunt ațintite zilele acestea asupra Alaskăi și a „întâlnirii secolului”, dintre președintele american Donald Trump și cel rus Vladimir Putin, de care se spune că ar depinde soarta războiului din Ucraina şi ar putea stabili noi dimensiuni în politica și relațiile internaționale. De mai multe zile, analiștii internaţionali, presa și politicienii încearcă să anticipeze ce s-ar putea stabili în cel mai mare stat american, pe care SUA l-au cumpărat de la Rusia în 1867.

Moştenirea pe care Trump vrea să o lase lumii

Întâlnirea din Alaska are și o dimensiune simbolică, deoarece prin intermediul acestui stat american, URSS-ul a primit ajutor crucial sub formă de arme, alimente și medicamente, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, toată lumea îşi ţine respiraţia în aşteptarea întâlnirii dintre Trump şi Putin. Dar președintele SUA nu vrea doar să pună capăt războiului din Ucraina. El se amestecă în conflictele din întreaga lume. O prezentare generală arată unde are succes şi unde nu are, dar și ce contează cu adevărat pentru el.

Nu mai departe de săptămâna trecută au ajuns la Casa Albă premierul armean Nikol Paşinian şi președintele azer Ilham Aliev, liderii a două țări care se află în război de peste trei decenii. Un conflict sângeros care ar trebui să se încheie cu întâlnirea din Biroul Oval. „Acum sunteți prieteni, prieteni pe termen lung. Veți avea o relație grozavă, iar dacă nu, sunați-mă și rezolvăm problema”, avea să le spună Donald Trump câteva ore mai târziu, în timp ce invitații săi își dădeau mâna în fața ziariştilor din întreaga lume.

„Cea mai importantă moștenire a mea va fi cea a unui pacificator”, a spus Trump în repetate rânduri, dar încetarea războiului din Ucraina este un obstacol semnificativ care stă în calea acestui obiectiv. Preşedintele american promisese că va rezolva acest conflict „în termen de 24 de ore” după realegerea sa, dar conflictul armat continuă și în ziua de azi.

Digi24.ro

Cum a răspuns Călin Georgescu la întrebarea din ce bani trăiește. Misterul surselor de finanțare ale fostului candidat la președinție

„Trump a obţinut în primele luni de mandat mai multe acorduri de pace decât orice laureat al Premiului Nobel pentru Pace”

De la revenirea în funcție, republicanul și-a îndreptat atenția către o gamă largă de zone de conflict. Fie că este vorba de tensiunile dintre India și Pakistan , de confruntarea dintre Rwanda și Republica Democrată Congo sau de cea dintre Thailanda și Cambodgia, emisarii președintelui american lucrează asiduu, în întreaga lume, pentru a aduce la masa negocierilor părțile aflate în război.

Digisport.ro

FOTO Prima reacție a lui Cosmin Olăroiu, după ce a deschis portbagajul mașinii sale și i-a lăsat fără cuvinte pe arabi

„Niciun lider mondial nu este capabil să realizeze asta. El a obținut mai multe acorduri de pace în primele șase-șapte luni de mandat decât orice laureat al Premiului Nobel pentru Pace”, spune un oficial de rang înalt al Casei Albe. Mai mult, acesta merge până într-acolo cu adulaţia încât spune că Premiul Nobel ar trebui redenumit „Premiul Trump pentru Pace”. Susținătorii lui Trump îl laudă pe acesta pentru că își folosește poziția de cel mai puternic șef de stat pentru a aduce dușmani la masa negocierilor. Ei îi laudă curajul de a gândi în afara tiparelor, dând exemplu propunerea sa de a transforma Fâșia Gaza în „Riviera Orientului Mijlociu”.

Experții în politică externă adoptă o perspectivă mai nuanțată asupra abordării lui Trump. „Trump revendică pentru sine soluții începute de alții. Sau susține că a rezolvat probleme care, în realitate, nu sunt rezolvate”, spune Stephen Sestanovic, expert în Rusia, la Consiliul pentru Relații Externe. El susține, de asemenea, că, prin retragerea din acordul nuclear cu Iranul și din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Trump a creat probleme și mai mari. În cel de-al doilea mandat al său, o a doua motivație apare în inițiativele de pace ale lui Trump: interesele financiare. „Banii fac parte din schemă în multe dintre cazuri. Guvernele știu că vor atrage atenția lui Trump dacă îl îndrumă către afaceri profitabile care ar putea face parte din negocieri”, mai spune Sestanovic.

Interesele financiare ale lui Trump şi „America First”

Un exemplu este Armenia și Azerbaidjanul. Acolo urmează să fie construită „Ruta Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională” (TRIPP), un coridor economic care va oferi Azerbaidjanului acces neîngrădit la enclava sa autonomă Nahicevan. Potrivit lui Trump, Armenia intră acum într-un „parteneriat exclusiv” cu SUA pentru construirea coridorului – iar companiile americane sunt foarte interesate să investească sume mari de bani în regiune. Un alt exemplu important este Ucraina, unde guvernul SUA şi-a asigurat exploatarea unor pământuri rare valoroase în schimbul investițiilor în așa-numitul „acord mineral” semnat la sfârșitul lunii aprilie . În plus, nu trebuie scăpată din vedere intenţia lui Trump de a transforma Fâșia Gaza într-o oază de vacanță după modelul Dubaiului.

Pe lângă stimulentele financiare, această abordare îndeplinește încă o altă ambiție a președintelui SUA: „America First”. Baza susținătorilor MAGA (Make America Great Again) respinge categoric implicarea tradițională a Americii în zonele de conflict la nivel global, totuşi, dacă o astfel de implicare aduce bani, sprijinul alegătorilor lui Trump pentru o intervenție americană va creşte cu siguranţă, sunt de părere analiştii. Trump se concentrează în prezent pe rezolvarea a șase conflicte. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a lăudat medierea lui Trump între Azerbaidjan și Armenia, numind-o „un nou capitol în istoria acestor ţări”. El a numit acordul de pace parafat la Washington „o speranță pentru mulți oameni din Armenia și Azerbaidjan care își amintesc de o lungă istorie de conflicte, strămutări și suferință”.

Trump susţine că a împiedicat un război nuclear între India şi Pakistan

Trump susține, de asemenea, că a împiedicat un război nuclear între India și Pakistan. La începutul lunii mai, conflictul militar dintre cele două puteri nucleare a escaladat în urma unui atac terorist. „Nu voi spune ce am făcut pentru a rezolva problema. Dar le-am spus să facem comerț mai degrabă decât să mergem la război”, a spus Trump, comentând despre acţiunea sa de mediere.

În următoarele săptămâni, Trump intenționează, de asemenea, să medieze în conflictul de lungă durată dintre Republica Democrată Congo și Rwanda. Președinții Felix Tshisekedi și Paul Kagame urmează să vină la Washington în acest scop. Și aici, interesele economice ale SUA sunt primordiale. Trump are în vedere investiții deoarece ambele țări dețin zăcăminte mari de pământuri rare.

Președintele SUA folosește, de asemenea, presiunea economică în negocierile de pace dintre statele ostile Thailanda și Cambodgia. La sfârșitul lunii iulie, Trump le-a transmis conducătorilor acestor ţări că va întrerupe negocierile tarifare în curs dacă nu sunt dispuşi să se angajeze în dialog. Doar câteva zile mai târziu, părțile beligerante au convenit asupra unui armistițiu la o întâlnire care a avut loc în Malaezia.