Omul de afaceri Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, a fost condamnat miercuri, 29 decembrie, de Tribunalul București, pentru spălare de bani, în dosarul Microsoft. Decizia nu este însă definitivă și poate fi atacată cu apel.
Tribunalul București l-a condamnat astăzi pe omul de afaceri Dorin Cocoș la un an de închisoare, pentru spălare de bani, în dosarul Microsoft.
Decizia instanței a fost ca Dorin Cocoș să execute un an de închisoare pentru spălarea banilor. Totuși, judecătorii au decis ca pedeapsa să fie îmbinată cu o condamnare definitivă de doi ani şi patru luni, pe care instanța supremă a aplicat-o în cazul lui, în 2016, tot în același dosar.
Prin îmbinarea celor două pedepse privative de libertate, au rezultat doi ani şi opt luni de închisoare.
Dorin Cocoș a executat deja în jur de un an și opt luni în dosarul Microsoft, la care au fost adăugate 72 de zile, fiindcă s-a aplicat recursul compensatoriu. Mai precis, pedeapsa a fost redusă ca urmare a condițiilor defectuoase din penitenciare.
Prin urmare, Tribunalul București a dispus ca Dorin Cocoș să fie eliberat condiționat.
Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.
Dorin Cocoș, fostul soț al Elenei Udrea, a fost acuzat de DNA că a întocmit un contract fictiv de împrumut, prin intermediul căruia a ascuns o parte din cele nouă milioane de euro, primite ca mită în dosarul menționat mai sus.
Potrivit anchetatorilor DNA, în perioada 2009-2011, omul de afaceri Dorin Cocoş a cerut de la două persoane nouă milioane de euro, sumă pe care a și primit-o, în două tranșe.
Pentru acești bani, Dorin Cocoș și-a folosit influența asupra fostului ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu, precum şi asupra altor persoane din Executivul României, pentru a le face rost, celor două persoane, de un contract de închiriere a unor produse educaţionale Microsoft.
“În acest context, în a doua jumătate a anului 2014, în timp ce se efectuau cercetări legate de aspectele menţionate mai sus, cunoscând că suma de 500.000 euro pe care ar fi primit-o în contul personal în cursul anului 2011 reprezenta o parte din suma de 9.000.000 euro, menţionată mai sus, în vederea creării unei aparenţe de legalitate, inculpatul ar fi disimulat adevărata natură a provenienţei acesteia prin încheierea cu unul dintre martori a unui contract de împrumut fictiv”, au menționat procurorii DNA.