News

Dosarele grele de care a scăpat Tăriceanu. Lista lungă a eșecurilor procurorilor

13.01.2021 | 18:44
Dosarele grele de care a scăpat Tăriceanu. Lista lungă a eșecurilor procurorilor
Calin Popescu Tariceanu/ Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Începerea urmării penale împotriva lui Călin Popescu-Tăriceanu în dosarul de luare de mită este apogeul unei curse de ani de zile în care procurorii au încercat să adune probe consistente împotriva fostului  premier, însă fără succes.

Deși numele lui Tăriceanu a fost menționat în mai multe dosare mari de corupție, acesta era menționat cumva marginal, fără să existe indicii solide că ar fi comis vreo faptă contrară legii.

ADVERTISEMENT

De data asta însă, DNA susține explicit că fostul prim-ministru în perioada 2004-2008 a luat mită. Rămâne de văzut dacă vor reuși să probeze afirmația în instanță, mai ales că Tăriceanu le-a mai scăpat printre degete.

Plângere penală pentru  „bilețelul roz”  după 11 ani

Primele dubii legate de integritatea fostului premier au apărut când acesta era în funcție. În 2006, Elena Udrea provoca „scandalul bilețelului roz”, scandal ce avea să grăbească ruperea Alianței Dreptate și Adevăr și expulzarea PD din guvern. Pe atunci, Udrea a prezentat public un bilețel roz în care Tăriceanu i-ar fi cerut președintelui Traian Băsescu, în 2005, să facă trafic de influență pe lângă procurori în beneficiul omului  de afaceri Dinu Patriciu.

ADVERTISEMENT

1. Dragă Traian, îţi trimit alăturat un document redactat de Petromidia în legătură cu cercetările care au loc. 2. Dacă ai ocazia, să vorbeşti la Parchet despre subiect?”, scria pe biletul pe care apărea și semnătura lui Tăriceanu. La vremea respectivă, scandalul a fost unul exclusiv politic, procurorii nefiind interesați de posibile implicații penale.

Abia pe 24 iunie 2014, Partidul Mișcarea Populară a depus plângere penală, acțiunea fiind interpretată de Tăriceanu ca un gest electoral, în condițiile în care se apropiau alegerile prezidențiale. „E foarte util, cred, pentru PMP, având în vedere legătura indisolubilă cu preşedintele Traian Băsescu, să încerce tot ce poate, ca diversiune politică, şi să deturneze atenţia opiniei publice. Cred că a făcut foarte bine, pentru că vă dă şi dumneavoastră posibilitatea să citiţi ce scrie în acel bilet de însoţire a unei sesizări privind iregularităţi sau elemente nelegale care erau legate de o cercetare pe un dosar aflat la parchet”, replica atunci Tăriceanu. Demersul PMP nu s-a soldat cu începerea urmăririi penale.

Fostul lider al PNL și apoi ALDE nu a fost afectat nici de dosarul „Romgaz” în care DIICOT a susținut că foștii miniștri ai Economiei Varujan Vosganian și Adriean Videanu ar fi determinat compania Romgaz să furnizeze gaze la preț redus pentru concernul Interagro al lui Ioan Niculae. Deși Vosganian fusese ministru în guvernul Tăriceanu, anchetatorii au precizat în rechizitoriu că premierul  fusese dezinformat pe acest subiect chiar de către ministrul său.

ADVERTISEMENT

Tăriceanu și milionul pierdut din dosarul lui Olteanu

În schimb, suspiciunile legate de rolul lui Tăriceanu au fost mult mai mari în ce privește scandalul de corupție privind numirea lui Liviu Mihaiu ca guvernator al Rezervației „Delta Dunării”, scandal în urma căruia fostul viceguvernator al BNR Bogdan Olteanu a fost condamnat la 5 ani de închisoare. În anul 2016, DNA l-a acuzat pe Olteanu că, în 2008, pe când era președinte al Camerei Deputaților și unul dintre cele mai proeminente figuri ale guvernării PNL, ar fi primit un milion de dolari mită de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru a face trafic de influență în vederea numirii jurnalistului Liviu Mihaiu în postul de guvernator al Rezervației.

Numai că, în timpul urmăririi penale împotriva lui Olteanu, Vîntu a susținut că, pentru numirea lui Mihaiu, a oferit două milioane de dolari, nu unul singur. „I-am spus lui Olteanu că sunt dispus să finanţez campania electorală atât a lui, cât şi a PNL. Domnul Olteanu mi-a spus că trebuie să-i dau un milion de euro pentru sine şi un alt milion pentru domnul Tăriceanu. Eu am prezumat că milionul pentru Bogdan Olteanu se referă la campania electorală a sa şi a filialei Bucureşti, iar milionul pentru domnul Tăriceanu se referă la campania PNL la nivel central (…) În ciuda simpatiei pentru Liviu Mihaiu declarată de domnul Bogdan Olteanu, dacă eu nu aş fi dat sumele de bani sus-menţionate, Liviu Mihaiu nu ar fi fost numit guvernator”, a afirmat Vîntu, potrivit News.ro.

De asemenea, Mihaiu a spus  că s-a întâlnit la Guvern cu premierul înaintea numirii sale, ocazie cu care Tăriceanu i-ar fi spus că „lucrurile s-au aranjat”. Totuși, Mihaiu a afirmat că nu știe câți bani și cui a dat omul de afaceri care-l susținea.

ADVERTISEMENT

Dosarul care viza cel de-al doilea milion a fost disjuns de către procurori întrucât în 2016 Tăriceanu era parlamentar, însă ancheta procurorilor DNA nu a dus la probe concludente astfel că dosarul a fost clasat în august 20018, potrivit G4Media.

Capcana întinsă de procurori în dosarul „prințului” Paul

Procurorii au încercat să obțină condamnarea lui Călin Popescu-Tăriceanu și în dosarul retrocedării fermei Băneasa și pădurii Snagov, în care recent „prințul” Paul Lambrino a fost condamnat definitiv. Audiat ca martor în dosar, fostul președinte al Senatului a fost apoi acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului, procurorii susțină că, în declarația dată sub jurământ în aprilie 2016, Tăriceanu „a făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esenţiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat şi nu a spus tot ce ştie în legătură cu împrejurări esenţiale, urmărind prin această îngreunarea tragerii la răspundere penală a mai multor inculpaţi din dosar”.

Trei ani mai târziu, Tăriceanu era achitat definitiv de acuzația de mărturie mincinoasă, Înalta Curte de Casație și Justiție justificând decizia că acesta s-ar fi autoincriminat dacă ar fi spus ceea ce considerau procurorii ca fiind adevărat. „Dacă martorul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton ar fi declarat că ar fi ştiut aceste aspecte, s-ar fi ajuns la o autoincriminare din partea sa, autoincriminare ce s-ar fi circumscris subiectului activ al infracţiuni de grup infracţional organizat”, se spunea în decizia de achitare. Indirect, instanța afirma că procurorii l-ar fi audiat deliberat pe Tăriceanu ca martor pentru ca apoi să poată să-l acuze de mărturie mincinoasă, acuzație ce nu i-ar fi putut fi adusă dacă era audiat ca suspect sau inculpat.

ADVERTISEMENT

Dosarul pentru abuz în serviciu

O  problemă mult mai  serioasă pentru Tăriceanu este dosarul în care a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și complicitate la infracțiunea de uzurpare de calități oficiale pe 15 decembrie 2020. Parchetul General îi impută că, în calitate de președinte al Senatului, nu a făcut demersurile oficiale pentru vacantarea mandatului de senator a lui Cristian Marciu, care primise în martie 2015 o interdicție de a mai ocupa vreo funcție de demnitate publică din partea instanței, din cauza unei incompatibilități.

Procurorii susțin că Marciu a devenit senator fără să fi avut dreptul de a fi ales, iar Călin Popescu-Tăriceanu a refuzat să supună dezbaterii plenului hotărârea de vacantare a mandatului lui  Marciu, care ar  fi trebuit să cedeze funcție următoarei persoane de pe lista PSD din Giurgiu.

În ce privește dosarul pentru care președintele Iohannis a încuviințat urmărirea penală, Tăriceanu este acuzat că ar fi primit mită de 800.000 de dolari pentru prelungirea unor licențe Microsoft. Dosarul lui Tăriceanu ar fi fost deschis încă din 2018, paradoxal după ce nu mai puțin șapte miniștri care au fost inițial puși sub acuzare în dosarul Microsoft au scăpat de urmărirea penală prin prescrierea faptelor.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri