Dosarul Liviu Dragnea – Tel Drum, blocat de patru ani în cameră preliminară din cauza protocoalelor SRI-DNA. Cum s-a confirmat ”minunea de la Teleorman”

Blocaj total în celebrul dosar Tel Drum, în care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată alături de alți opt directori ai companiei, pentru un prejudiciu de peste 20 de milioane de euro. Cazul nu a depășit camera preliminară pentru că încă nu au fost rezolvate anumite aspecte în legătură cu legalitatea unor interceptări din dosar.

Protocoalele SRI-DNA, declarate ilegale în timpul ”domniei” lui Liviu Dragnea, îl salvează azi pe fostul lider PSD

Nimeni, nici măcar DNA, nu mai speră că Liviu Dragnea și ceilalți inculpați vor ajunge să fie condamnați în celebrul dosar Tel Drum, demarat de procurori în urmă cu mai bine de 12 ani. Judecata în acest caz nici măcar nu a început, acesta fiind blocat în camera preliminară, la Tribunalul București. Cel mai probabil, după ce se va depăși această fază, judecătorii nu vor avea decât să constate că termenele de prescripție au fost depășite, unele dintre fapte fiind comise cu două decenii în urmă.

Un an și jumătate a așteptat instanța un răspuns de la ÎCCJ, care să lămurească dacă mandatele de interceptare identificate de judecătorul de cameră preliminară (peste 30 de mandate) au fost legale. Sesizarea a fost făcută în iulie 2024 și s-a referit la mandate de interceptare din perioada 2007 – 2013, emise de Curtea Supremă, la cererea Parchetului, prin care Serviciul Român de Informații a fost autorizat să desfășoare activități privind interceptarea și înregistrarea convorbirilor privind pe inculpații din cauză.

În octombrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a exclus definitiv din dosarul Tel Drum mai multe mandate obținute de DNA cu SRI, pe siguranță națională, pe motiv de nelegalitate.

Digi24.ro

A încălcat Nicușor Dan Constituția când l-a propus premier pe Adrian Vestea? Ce spun doi foști judecători CCR

Inculpații din dosarul Tel Drum vor să sesizeze și Inspecția Judiciară pe tema mandatelor de supraveghere tehnică

Abia în februarie 2026, dosarul lui Liviu Dragnea s-a întors în camera preliminară a Tribunalului București, unde avocații inculpaților au solicitat și excluderea altor probe. Este vorba despre mandate de supraveghere tehnică emise de Tribunalul București, pentru care s-a cerut transmiterea unor adrese către Serviciul Român de Informații și Direcția Națională Anticorupție. Avocații vor să afle concret modul în care cele două instituții au colaborat, precum și ”clarificări cu privire la aplicarea în prezenta cauză a protocolului cu nr 00750/04.02.2009 dintre către Serviciul Român de Informații şi Direcția Naţională Anticorupţie”.

Digisport.ro

E scandal! Și-ar fi înșelat iubita cu una dintre cele mai frumoase actrițe de la Hollywood

De asemenea, inculpatul Neda Florea a mai solicitat emiterea unei adrese către Inspecția Judiciară pentru verificări dacă în dosarul de urmărire penală au fost constituite echipe operative.

Dacă cererile vor fi admise, procedura de cameră preliminară se va prelungi cu alte câteva luni. Indiferent de rezultat, Liviu Dragnea nu mai are prea multe motive de îngrijorare, pentru că faptele din cel mai complicat dosar al său sunt, cel mai probabil lovite de prescripție.

De ce este acuzat Liviu Dragnea în dosarul Tel Drum

În dosarul Tel Drum, fostul președinte al PSD are trei capete de acuzare:

• constituirea unui grup infracțional organizat
• participație improprie în forma instigării la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori in numele ei
• abuz în serviciu.

Pentru aceste infracțiuni, termenul de prescripție este, în general, de 8-10 ani de la momentul săvârșirii lor. În cazul lui Dragnea, faptele ar fi fost comise în perioada 2001 – 2017.

Fostul șef al PSD, liderul grupului infracțional, în viziunea DNA

”În cursul anului 2001, după obținerea funcției de președinte al consiliului județean Teleorman, Dragnea Nicolae Liviu ar fi inițiat în calitate de lider constituirea unui grup infracțional organizat, structurat pe două paliere, respectiv un palier format din funcționari publici și un palier format din persoane din zona mediului de afaceri privat, structură care a funcționat până în noiembrie 2017 cu scopul obținerii, în mod fraudulos, a fondurilor publice, naționale și din bugetul Uniunii Europene prin comiterea unor infracțiuni care se circumscriu elementelor de tipicitate ale infracțiunilor de abuz în serviciu, folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații dacă sunt săvârșite în scopul obținerii de foloase necuvenite.

Principiul de funcționare al grupului presupunea că Dragnea Nicolae Liviu controlează și decide pe ambele paliere, funcționarii publici acționând în interesul mediului privat, în detrimentul interesului public”, se arată în rechizitoriu.

”Minunea de la Teleorman”: au micșorat kilometrul cu 200 de metri

Procurorii mai susțin că pentru funcționarea grupului ar fi fost necesară privatizarea SC Tel Drum SA și transferarea în conducerea companiei ai unor interpuși ai lui Liviu Dragnea. A urmat transferul unor utilaje din proprietatea consiliului județean în cea a societății, câștigarea unor licitații ”cu dedicație” și chiar modificarea unor parametri tehnici ai unor lucrări.

Este și cazul reabilitării DJ 701, limita Dâmbovița Grația – Poeni – Siliștea – Scurtu Mare – Slăvești – Ciolănești – Zăbreasca – Dobrotești, unde ”documentația tehnică a fost modificată iar lungimea drumului este inexactă”. Operațiunea a fost numită ”Minunea de la Teleorman” de către un fost prefect, care a dezvăluit că bornele kilometrice ar fi fost micșorate de la 1.000 de metri la 800 de metri. Potrivit Ziare.com, drumul ar fi avut, în realitate, o lungime totală mai mică cu 6-7 kilometri decât pe hârtie.

DNA: O parte din banii sifonați ajungeau la PSD

Banii obținuți astfel ajungeau în conturile lui Dragnea, ai complicilor lui și ai Partidului Social Democrat, susține DNA. ”Tot prin activitățile grupului sunt dobândite și administrate terenuri, fonduri de vânătoare și locuri de pescuit care pe de-o parte sunt utilizate direct de membrii grupului organizat pentru recreere dar sunt și un mod facil de a organiza întâlniri de afaceri sau politice și de obține susținere în cadrul partidului.

Dragnea Nicolae Liviu, în mod direct sau prin persoane apropiate lui (fiul, fosta soție) ar fi obținut sume de bani sau bunuri mobile și imobile pe care le utilizează, precum și diverse servicii în interes personal, al familiei sale sau al formațiunii politice din care face parte, respectiv donații de la membrii grupului infracțional organizat și de la societățile controlate de aceștia către filiala PSD Teleorman (circa 2,5 milioane de lei în anul 2009), transferul părților sociale din mai multe societăți care sunt controlate de membrii grupului infracțional organizat către fiul său (…)

Tot prin intermediul grupului infracțional organizat Dragnea Nicolae Liviu putea utiliza locurile de pescuit și domeniile de vânătoare pentru derularea diferitelor activități recreative cu persoane din zona de influență politică dar acestea erau totodată locuri în care membrii grupului infracțional organizat se puteau întâlni chiar în perioada în care erau acordate contracte publice”, mai arată procurorii DNA.