Dosarul morţii lui Kurt Cobain, publicat de FBI. Ce conţine documentul. “Ucigaşul se află încă în libertate”

De-a lungul istoriei, opinia publică a fost zguduită de sinuciderea unor persoane celebre, cărora nu părea că le lipsește nimic. Una dintre aceste vești șocante, moartea solistului trupei Nirvana, Kurt Cobain, a revenit, după 27 de ani, în atenția publicului.

FBI a făcut public dosarul despre decesul muzicianului, documente care se află acum în The Vault, biblioteca online a Biroului Federal de Informații. Dosarul, care are doar 10 pagini, conține emailuri și scrisori adresate FBI de către fanii care nu credeau că moartea lui Kurt Cobain a fost o sinucidere.

FANATIK a încercat să afle de la un psiholog cum ajung unii oameni pe care ii admiram într-un moment atât de greu încât să considere că singura soluție este renunțarea la propria viață.

FBI a publicat dosarul despre moartea lui Kurt Cobain. Cum ajung oamenii faimoși și bogați să-și ia viața

FBI a făcut public luna trecută dosarul despre moartea lui Kurt Cobain, solistul trupei Nirvana. Documentul de 10 pagini se află acum în biblioteca online, The Vault, a biroului federal și include două mesaje datate din 2006, prin care se solicită biroului să ancheteze suspiciunile că muzicianul a fost ucis.

Digi24.ro

Salvamontiștii care îl caută pe bărbatul din Olt dispărut de o săptămână au găsit pe munte cadavrul unui american

Pe 5 aprilie 1994, Cobain a fost descoperit mort prin împușcare la domiciliul său din Seattle și alături de el fiind o scrisoare prin care își explica gestul. Verdictul oficial a fost că s-a sinucis.

Mesajele către FBI care solicitau anchetarea versiunii oficiale citau informații care circulă în mass-media. Numele autorilor nu au fost făcute publice.

„Milioane de fani din întreaga lume și-ar dori să vadă neconcordanțele din jurul morții clarificate definitiv”, se arată într-unul dintre mesaje, citat de Rolling Stone. „Este trist să credem că o astfel de nedreptate poate fi permisă în Statele Unite”.

Într-o scrisoare se spunea că „ucigașul lui Cobain este încă în libertate și acum, datorită grabei departamentului de poliție, are șansa de a face alte victime”.

Digisport.ro

FOTO Victoria Beckham, cărată în spate până la mașină de David la 02:30, după petrecerea la care a avut loc ”surpriza anului”

FBI-ul a răspuns scrisorii spunând că acest tip de anchetă nu este de competența biroului.

„Apreciem îngrijorarea dumneavoastră că domnul Cobain ar fi putut fi victima unei omucideri”, au spus ei în răspuns. „Cu toate acestea, majoritatea anchetelor privind omuciderea/decesul se încadrează în general în jurisdicția autorităților locale și de stat … Pe baza informațiilor pe care le-ați furnizat, nu putem identifica nicio încălcare a legislației federale, cadrul jurisdicției de investigație a FBI.”

Destinul tragic al lui Kurt Cobain

La începutul anilor ’90, Kurt Cobain era celebru în lumea muzicală ca solist al trupei grunge de succes Nirvana. Demonii personali și dependența de heroină i-au scurtat viața.

Născut pe 20 februarie 1967, Cobain a fost un copil sensibil și cu înclinații artistice. Câteva decenii mai târziu, în 1991, Cobain și trupa sa Nirvana ajunseseră super staruri odată cu lansarea celui de-al doilea album Nevermind.

Melodia principală a albumului „Smells Like Teen Spirit” a început o revoluție muzicală, iar sunetul grunge al trupei devenise un fenomen mondial. Cobain a devenit o vedetă internațională, dar nu a făcut față faimei și a dezvoltat o dependență severă de heroină.

La începutul anului 1994, Cobain scăpase de sub control, Totul a culminat tragic în dimineața zilei de 8 aprilie 1994.

Cobain dispăruse din 2 aprilie și în dimineața zilei de 8, un electrician trimis la proprietatea Cobain din Seattle a descoperit trupul neînsuflețit al muzicianului în sera de deasupra garajului său.

Cobain a murit din cauza unei răni auto-provocate și era deja mort de peste două zile. Pușca cu calibru 20 pe care o folosise pentru a se sinucide se afla încă pe pieptul său.

Se crede că Kurt Cobain s-a baricadat în seră, a scris un bilet de adio și apoi și-a pus capăt vieții. Raportul medicului legist a arătat că solistul avea o concentrație mare de heroină și urme de Valium în organism la momentul morții.

Ernest Hemingway, Marilyn Monroe, Robin Williams, Vincent van Gogh, Alan Turing, Avicii, Chester Bennington, Anthony Bourdain, Sylvia Plath, Michael Hutchence, Dalida sau Mădălina Manole sunt doar câteva dintre numele de pe lunga listă a celebrităților care au decis să pună capăt propriei vieți.

Psiholog: “Faima presupune presiunea de a menține o imagine perfectă”

Psihologul Corina Diaconescu a explicat pentru FANATIK care sunt mecanismele prin care o persoană aflată în culmea celebrității ajunge să nu-și mai poată gestiona propria viață și se sinucide.

Este faima prea apăsătoare pentru unele persoane și ajung să își ia viața?

“Faima trăită la nivel personal, pe langa beatitudinea inițială, presupune ulterior menținerea la nivelul așteptărilor celor ce l-au propulsat pe individ sa devină faimos. Mulțimea fanilor ce venerează o celebritate oferă și presiunea de a menține o imagine perfectă. Viața individuala se estompează. Orice cuvânt ori acțiune pot avea potențialul de a deteriora imaginea publică, care este construită cu mare precizie de o echipă de profesioniști.

În ciuda lejerității financiare pe care o pot căpăta vedetele, este dificil să obțină viața privată ori o familie clasică. Gestul extrem de suicid poate să survină în baza unor tulburări psihice, dar și pe fondul consumului de substanțe halucinogene. În ambele situații, procesul este grăbit cumva și de presiunea faimei și consecințelor ei. Atât depresia, cât și abuzul de droguri ori alcool sunt accentuate în cazul multor vedete.”

Au aceste persoane anumite afecțiuni psihice care sunt exacerbate atunci când devin celebre și pe care nu le mai pot gestiona?

“Unii prezintă în plan latent o potențialitate de dezvoltare a tulburărilor de natură psihică, alții nu. Când persoanele sunt puse în fața unor cerințe care depășesc posibilitățile de moment pentru îndeplinirea lor, apare stresul.

Dacă adaugăm și burnout-ul, tabloul simptomatic favorizant pentru dezvoltarea unei depresii severe, spre exemplu, devine simplu de explicat. Dacă depresia sau altă afecțiune psihică nu este tratată corespunzător la timpul potrivit, probabilitatea de agravare crește, precum și riscul de suicid.”

Corina Diaconescu a explicat și care sunt semnalele de alarmă care ne-ar putea face să ne dăm seama că o persoană de lângă noi are tendințe suicidare și ce putem face pentru a ajuta o astfel de persoană.

“Starea de dezamăgire, deznădejde, convingerea că este imposibil de rezolvat ceva, disperarea, însingurarea sunt lesne de văzut. Retragerea din viața socială sau de pe rețelele de socializare, ori postările pe o anumită tematică sumbră, sentimentul de inutilitate pe care îl afișează de multe ori persoanele în această situație sunt observabile.

Putem fi de ajutor în primul rând prin a fi prezenți, nu doar postural, ci și dinamic, la ce se întâmplă în jurul nostru și cu persoanele cu care intrăm în contact. Un telefon, o ieșire în plus, un simplu ‘ce mai faci’ cu intenția clară de a trece peste banalul ‘bine’, pot fi de ajutor.

Dacă situația devine critică, e important ca persoanele afectate să ia legătura cu specialiști, psiholog și/sau psihiatru, conform severității cazuistice.”

Există în România vreun serviciu, de exemplu hotline, pentru persoanele cu tendințe suicidare?

“Există asociații care oferă suport asistiv telefonic, de exemplu Alianța Română de Prevenție a Suicidului, precum și clinici de psihologie, ori chiar serviciul de urgență.”

Știrile despre sinuciderea celebrităților, legate de creșterea ratelor de sinucidere

Relatările din mass-media despre sinucideri, în special despre sinuciderilor celebrităților, este asociată cu creșteri ale sinuciderilor în rândul populației generale, în special prin aceeași metodă ca și cea folosită de celebritatea care și-a luat viața, arată un studiul publicat în The BMJ (British Medical Journal).

Cercetătorii susțin că descoperirile lor sunt o pledoarie pentru utilizarea și promovarea continuă a liniilor directoare privind raportarea responsabilă a sinuciderilor de către mass-media, în special atunci când raportează despre moartea unor celebrități prin sinucidere.

Relatările despre sinucideri au crescut substanțial în ultimele decenii și o serie de studii au arătat cazuri în care rapoartele mass-media despre sinucidere sunt asociate cu rate crescute de sinucidere.

Ca urmare, liniile directoare pentru raportarea responsabilă a sinuciderii de către mass-media sunt acum o componentă standard a multor strategii de prevenire a sinuciderii. Dar până acum, dovezile unei asocieri între rapoartele mass-media și sinuciderea nu au fost pe deplin coerente.

Pentru a aborda acest decalaj de cunoștințe, o echipă de cercetători internaționali a examinat asocierea dintre relatările cu privire la sinucideri, în special sinuciderile celebrităților, și sinuciderile ulterioare în populația generală.

Relatarea sinuciderii unei celebrități pare să crească numărul sinuciderilor cu 8-18% în următoarele 1-2 luni, iar informațiile despre metoda sinuciderii au fost asociate cu o creștere cu 18-44% a riscului de sinucidere prin aceeași metodă.

Pentru a pune acest lucru în context, în primele cinci luni de la moartea lui Robin Williams prin sinucidere, decesele prin sinucidere au crescut cu aproape 10% (1.841) în Statele Unite.

Mai multe mecanisme ar putea explica aceste rezultate, inclusiv identificarea cu persoana decedată și creșterea numărului relatărilor de acest tip care duce la normalizarea sinuciderii ca o modalitate acceptabilă de a face față dificultăților, explică cercetătorii.

Modelele identificate în această analiză sugerează că poveștile media despre sinuciderile celebrităților ar putea amplifica gândurile suicidare și, de asemenea, pot contribui la planificarea sinuciderii cu o metodă specifică, scriu ei.

Aceștia susțin că detaliile, senzaționalismul și relatările metodelor utilizate sunt inutile și dăunătoare, în timp ce accesul ușor la informațiile online prezintă pericole speciale.