Dovada că fotbaliștii și antrenorii români nu au vreo șansă în Vest! România, codașa Europei în criteriul de punctare

Ideea materialului a apărut în momentul în care m-am întâlnit cu această declarație, a oficialilor clubului Lincoln City FC. Desigur, declarația are legătură cu Coubiș și cu transferul său în Championship.

SuperLiga, campionat de Liga 6

„Este o realizare remarcabilă a echipei noastre de recrutare faptul că l-a identificat încă din sezonul trecut într-un campionat de categoria 6 (care nu oferă automat eligibilitate pentru statutul ESC), anticipând însă că situația se va schimba dacă echipa sa s-ar califica în cupele europene – lucru care s-a și întâmplat și dacă el ar juca într-un meci de calificare. Prin urmare, după ce Andrei a fost titular în meciul împotriva lui Dinamo Kiev din 9 iulie, ne-am intensificat interesul și suntem încântați că am reușit să obținem semnătura sa în fața unor cluburi de primă ligă din întreaga Europa. Odată ce vom obține viza de muncă necesară, Andrei va putea vorbi personal despre acest lucru”.

Ceea ce mi-a atras atenția este prima parte a declarației: „Este o realizare remarcabilă a echipei noastre de recrutare faptul că l-a identificat încă din sezonul trecut într-un campionat de categoria 6 (…)”. Campionatul de categoria 6 este, evident, SuperLiga, iar asta m-a determinat să mă documentez despre modul în care englezii clasifică ligile naționale. Vă asigur că daca veți avea răbdarea de a lectura materialul, o mulțime de întrebări legate de statutul fotbalistului sau antrenorului român în fotbalul European își vor afla răspunsul.

Sistemul GB și mecanismul excepției ESC

Federația Engleză de Fotbal (FA) utilizează sistemul Governing Body Endorsement (GBE) pentru evaluarea eligibilității jucătorilor străini care doresc să evolueze în campionatele profesioniste din Anglia. Parte integrantă a acestui sistem este mecanismul Elite Significant Contribution (ESC), destinat anumitor jucători care nu îndeplinesc criteriile standard de eligibilitate. GBE acordă puncte în funcție de nivelul campionatului din care provine jucătorul, numărul de minute jucate, selecțiile la echipa națională, performanțele clubului și participarea în competițiile continentale. Obținerea GBE este o condiție obligatorie pentru emiterea vizei International Sportsperson, care permite unui fotbalist străin să fie angajat și legitimat de un club din Anglia. Pe scurt, GBE este sistemul utilizat de Federația engleză de fotbal, iar ESC este o excepție reglementată în acest sistem.

Digi24.ro

„Anna, ţine-ţi prostul acasă!”. Val de reacții după ce un bărbat a desenat o declarație de dragoste pe o stâncă de pe Transfăgărășan

Cum funcționează acest sistem? Un fotbalist poate fi legitimat automat în Anglia daca îndeplinește criteriul Auto Pass. Auto pass calculează procentul de meciuri oficiale jucate de respectivul fotbalist pentru echipa națională de seniori, raportat la poziția naționalei în clasamentul FIFA din perioada de referință.

Digisport.ro

La 3 ani de la divorț, "cea mai frumoasă actriță din lume" și-a găsit liniștea

La 11 Iunie 2026, Romania se afla pe locul 54 in clasamentul FIFA. Așadar, pentru un fotbalist roman ruta Auto Pass nu exista. Dacă nu treci de criteriul Auto Pass, FA calculează punctajul GBE. GBE ia în calcul 6 criterii, toate având un anumit mecanism de punctare.

Pentru a nu complica și lungi foarte mult textul, mă voi referi în detaliu doar la ultimul criteriu, cel care a declanșat, de fapt, această discuție – categoria campionatului.

Federația Engleză împarte ligile în 6 benzi valorice:

Band 1 – Band 6. Din Band 1 fac parte top 5 ligi europene – Premier League, Bundesliga, La Liga, Seria A, Ligue 1.

În Band 2 avem primele ligi din Portugalia, Țările de Jos, Belgia, Turcia și (atenție!) Premiership (liga 2 Anglia).

În Band 3 se încadrează Liga 1 Scoția și campionatele importante din afara Europei – MLS (SUA), Serie A (Brazilia), Primera Division (Argentina), Liga MX (Mexic). Band 4 include prima ligă din Columbia și alte 11 ligi europene – Cehia, Croația, Elveția, Ucraina, Grecia, Austria, Danemarca, Rusia și ligile secunde din Germania, Franța și Spania.

Band 5 conține 8 ligi europene – Serbia, Polonia, Slovenia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Serie B Italia, League One (liga 3 Anglia) și 5 ligi din afara Europei – Chile, Uruguay, Japonia, Coreea de Sud și Australia. Iar Band 6 e formată, așadar, din toate ligile care nu apar în enumerarea de mai sus. Inclusiv SuperLiga.

E momentul pentru niște concluzii intermediare:

• Cele 5 ligi de top europene nu sunt susținute (în opinia englezilor, evident) de ligi secunde aflate la același nivel. Premiership se află în Band 2, Bundesliga 2, La liga 2 și Ligue 2 se află în Band 4, iar serie B în Band 5. În evaluarea federației engleze distanta valorică dintre primele două ligi este diferită pentru cele 5 națiuni fotbalistice.
• Ligue 3 (Franța) este în Band 6, acolo unde se află și SuperLiga. De ce strâmbam din nas la jucători aduși din al treilea eșalon francez?!
• Apropo de analiza comparativă a FRF, prezentată pe larg de FANATIK – Turcia este în Band 2, Cehia și Grecia în Band 4, Polonia și Ungaria sunt Band 5. Noi in Band 6.
• Craiova a fost eliminată din preliminariile UCL de Levski, adică o echipă care provine din același eșalon valoric – Band 6. De unde aerul nostru de superioritate?
• Campionatul Armeniei este și el în Band 6, deci ne-au eliminat ai noștri. “Bezmeticii” sunt în același eșalon valoric cu noi. Se-Auda? După criteriul ligii în care este legitimat jucătorul, punctele se acorda astfel:

Pentru a deveni eligibil, un fotbalist trebuie să acumuleze un minim de 15 puncte GBE. Este evident că un român legitimat în SuperLiga, plecând cu o zestre de 2 puncte la criteriul campionatului, nu are nicio șansă să întrunească acest punctaj.

Exceptia ESC

Cu un punctaj intre 10 și 14, intri în „recalificări”. Adică nu ești respins automat, ci intri în Exceptions Panel – o comisie independentă desemnată de FA (Federația Engleza de Fotbal). Comisia e formată din 3 membri și trebuie să decidă dacă fotbalistul nu a îndeplinit minimul necesar de 15 puncte din pricina unor împrejurări excepționale (o accidentare, de exemplu, care l-a împiedicat să realizeze procentul necesar de meciuri). Dacă nici asta nu ajută (Coubiș nu devenea eligibil nici prin Exceptions Panel), există mecanismul ESC.

Practic, Federația Engleza, prin creearea acestui mecanism spune așa: „jucătorul nu are încă CV-ul necesar pentru a acumula15 puncte, dar este un talent de top; nu vrem să împiedicăm cluburile engleze să recruteze un astfel de talent.”

Pentru a putea folosi această rută trebuie insa îndeplinite toate condițiile de bază:

• jucătorul este eligibil ca vârstă (în sezonul 2026/27: născut la 1 ianuarie 2003 sau ulterior);
• clubul demonstrează că este un jucător de elită și că va avea o contribuție semnificativă;
• jucătorul îndeplinește cel puțin unul dintre criteriile minime prevăzute de FA.

Aceste criterii minime pot fi, de exemplu:

• a jucat cel puțin un meci oficial într-o competiție continentală;
• a jucat minimum cinci meciuri oficiale la seniori;
• a jucat la echipe naționale de juniori;
• a jucat într-o competiție continentală de juniori etc

În fine, am ajuns la final cu această plictisitoare prezentare a regulamentului. Așa a ajuns Coubis în Championship. De aici și declarația oficialilor clubului, care se felicitau pentru descoperirea unui talent într-un campionat din Band 6. Și de aceea a fost importantă prezența lui Coubis în dubla cu Dinamo Kiev. Ce am intenționat, de fapt, prin această lungă introducere tehnică?

Voi explica totul printr-o comparație, plecând de la recenta experiență a Rapidului, care a revenit după faliment pornind din ligile inferioare. Rapid a început urcușul spre SuperLiga din campionatul municipal – liga 5. Ei bine, În viziunea FA, mapamondul fotbalistic se împarte în șase categorii valorice. Imaginați-vă aceste categorii (Bands, cum le numește FA) ca pe niște divizii (ligi) ale campionatelor. România (prin SuperLiga) „evoluează” lin Liga 6. Ați auzit vreodată despre vreun transfer din liga 6 în prima, sau a doua ligă? Jucător sau antrenor? Răspunsul este categoric NU, pentru că diferența de valoare a competiției este mult prea mare.

Regretul profesional al unor antrenori cu adevărat buni. Și cauzele acestui regret

Sunt un antrenor român, nu aș avea șanse să mă duc la o echipă de top din Occident. Ca să ajung acolo, trebuie să demonstrez în Europa. Poate aș avea o șansă să ajung mai repede, dar doar ca să mă lupt pentru salvarea de la retrogradare. (n.r. Dar Chivu cum a reușit?) Chivu nu e antrenor român, e antrenor italian! De ce e antrenor italian? Pentru că a făcut o treabă bună peste tot pe unde a activat, a făcut o carieră fenomenală la Inter, unde a câștigat tot ce a câștigat. Apoi, Chivu a făcut școala de antrenori în Italia, a luat-o de jos, a antrenat la toate grupele de copii și juniori. Și a ajuns și la echipa a doua, cea de la Primavera. A câștigat și acolo. Eu știu că cei de la Inter au știut ce calități are Chivu. Este român, da, dar este antrenor italian. A fost și la Parma, unde a făcut o treabă excelentă” – Răzvan Lucescu

Răzvan Lucescu, care nu mai e demult Lucescu jr, a antrenat (cu succes!) în România, Golf și Grecia. Adică în Liga 6 și Liga 4 (Grecia). Conform logicii nivelelor valorice, în țările cu fotbal avansat, Răzvan Lucescu ar putea accesa Serie B (Band 5, pentru vizibilitate, ca anticameră a Serie A), sau ligile secunde din Germania, Spania, Franța, aflate toate în Band 4, la nivelul Greciei. Asta nu are legătură cu nivelul profesional al tehnicianului Răzvan Lucescu, care este cu siguranță la un nivel foarte înalt. Ci cu percepția nivelului sportiv de la care vine.

Păstrând comparația, imaginați-vă un antrenor talentat, bine pregătit și entuziast din liga 4 sau liga 3. Nu ar avea absolut nicio șansă la banca unui club de primă ligă, dar nu din pricina pregătirii, ci pentru că îl împiedică diferența de nivel valoric. Fotbalistul de prima ligă nu va accepta un antrenor venit din subsolul fotbalului. Este, de fapt, fenomenul care se petrece la FCSB. Este un fenomen natural de respingere. Fenomen pe care l-a simțit (în opinia mea, desigur) și marele Mircea Lucescu la Inter, acolo unde nu valoarea sa l-a împiedicat să aibă succes, ci percepția vestiarului asupra nivelului sportiv de la care venea.

Florin Maxim este un antrenor cu reale calități; suntem cu toții probabil de acord cu afirmația asta. A construit Corvinul, l-a promovat, a câștigat Cupa. I-ar fi imposibil să preia astăzi Dinamo, Craiova, sau Rapid, dar nu din cauza nivelului său profesional, ci din cauza percepției și a șocului diferenței de nivel. Nivel cu care nu este obișnuit. Nu includ FCSB în această enumerare, pentru că nu putem face reguli din excepții.

Și da, Răzvan Lucescu are perfectă dreptate. Din această perspectivă Chivu nu este antrenor român. Nu vorbim aici de naționalitate, ci de nivelul valoric la care s-a format. El este antrenor cu școala făcută în Band 1, care a antrenat în Band 1. Deci este antrenor de nivel Band 1. Care provine (extraordinar de important!) din fotbalist de Band 1. Pentru că e foarte greu să fii acceptat într-un vestiar de Band 1 dacă nu ai jucat la acel nivel.

Am încercat să răzbesc în Europa. Am avut niște încercări, poate o să mai am. Nu am renunțat, dar e foarte greu. În zona Golfului avem nume, acolo suntem acceptați. (n.r. Mă gândesc dacă Chivu poate să deschidă vreo ușă, deși Chivu pare mai degrabă percepția că e antrenor italian, nu?) Da. Am vorbit și cu agentul lui, mi-a spus că nu-l văd ca român, nu-l percep ca român. Am fost pe lista scurtă în Championship sau în Serie B și în final s-a ales un alt antrenor, care nu avea probabil nici jumătate din CV-ul pe care îl aveam eu, doar pe considerentul că știe mai bine competiția, că e localnic sau că vine dintr-o altă școală de antrenori, că e spaniol, că e portughez, s-a întâmplat asta” –  Edi Iordănescu.

Un alt antrenor valoros din SuperLiga. Aceeași problemă. Și același răspuns, din păcate. Nu e vorba de acceptare din perspectiva cetățeniei sau a naționalității, ci din aceea a nivelului valoric de la care vii. Championship e Band 2. Zero șanse, aș spune. Serie B? De ce nu? Posibil (nu probabil!), pentru că Serie B este Band 5, iar Iordănescu a antrenat Band 6 (România și Bulgaria) și Band 5 (scurtă experiență în Polonia).

Explicația e simpla – nivelul valoric

Aceasta este cauza, această este rădăcina tuturor problemelor. Nivelul valoric nu este doar cel al fotbalului de primă ligă. El este generalizat la toate nivelurile, începând cu copiii și juniorii. Avem un nivel scăzut la seniori, pentru că nivelul valoric e omogen la toate vârstele. Nu suntem undeva sus la juniori și ne pierdem pe drum. De aceea tinerii cu școala fotbalistică făcută în alte țări se impun ușor în prima ligă, deși nu își găsesc locul la seniori în țările de proveniență. Pentru că nivelul juniorilor de acolo este cu totul altul decât cel de aici.

De aceea un tânăr talent român, pentru a reuși în cariera fotbalistică, trebuie să plece la 14-15 ani. Pentru a evita să crească și să se formeze într-un fotbal de Band 6. Daca te formezi la Band 6, indiferent de talent, fie că ești jucător sau antrenor, nu poți spera (realist vorbind) la mai mult de Band 5. Cu mult noroc, maxim Band 4. Maxim! De aceea Chivu nu e antrenor român, de aceea Drăgușin nu este fotbalist român. Pentru că nu s-au format în Band 6, ci în Band 1. De aceea suntem primiți în Golf (încă) și ajungem cel mult prin Grecia (Band 4), Polonia (Band 5) și Bulgaria (Band 6). De aceea ne luptăm cu Levski și Auda și pierdem. Pentru că o dăm parte-n parte cu cluburi din același Band și, dacă pe hârtie nivelul e același, se poate întâmplă orice.

În fond, e exact ca-n viață. Nu toți pornim ascensiunea spre vârful piramidei de la același nivel. Și cu cât pornești de la un nivel mai scăzut, cu atât șansele de a ajunge în vârf sunt mai mici. Band 1 este un IVY League fotbalistic. Când citești un CV, nu poți pune niciodată semnul egal între un absolvent de Harvard sau Cornell și unul care a obținut o diplomă de la o Universitate clasată pe un loc cu 4 cifre în clasamentul de profil. Chiar dacă cei doi absolvenți au un coeficient de inteligență similar. Iar cel din urma nu va avea niciodată acces la oportunitățile profesionale ale primului.

Anglia nu este în UE, deci poate formaliza criterii de acceptare pentru fotbaliștii români. Țările UE garantează dreptul la muncă pentru cetățenii UE, așadar nu pot exista astfel de criterii când iți propui să joci în Spania, sau Franța, sau Italia, sau Belgia. Și nici nu există, la modul formal. Dar toată lumea înțelege această segregare valorică și o ia în calcul. Regulamentul FA nu este o excepție, sau o discriminare, ci o radiografie care ne arată ceea ce fotbalul din UE nu poate – nivelul REAL al fotbalului românesc.