De aproape cinci luni, Guvernul României încalcă legea în situația organizării alegerilor locale de la sectorul 5. Postul lui Cristian Popescu Piedone, condamnat în dosarul Colectiv, a rămas vacant încă din mai 2022, iar legea obligă autoritățile centrale să organizeze alegeri în maxim 90 de zile de la ordinul prefectului.
Cum PNL și PSD nu au un candidat cu șanse reale la sectorul 5, Executivul a apelat la clasica soluție a tragerii de timp, chiar dacă asta înseamnă blocarea activității pentru alte zeci de localități aflate în situația de a organiza alegeri locale parțiale. În acest moment, candidații cu cele mai mari șanse la sectorul 5 par să fie Piedone Jr și Alexandru Dimitriu de la USR.
FANATIK a intrat în posesia unor documente care demonstrează că autoritățile centrale nu doar își pasează responsabilitatea organizării alegerilor, însă au ajuns să mintă și să se contrazică reciproc în legătură cu această situație.
Pe 17 ianuarie 2023, deputatul Silviu-Titus Păunescu a formulat o interpelare către Prim-Ministrul României, Ionel Ciucă, prin cerea informații despre data organizării alegerilor locale în 56 de unități administrativ-teritoriale, inclusiv sectorul 5.
”Cum, conform prevederilor art 160 alin (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, ”data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern”, vă rog să îmi precizați, stimate domnule prim-ministru, când veți organiza alegeri parțiale pentru primar și consiliul local în unitățile administrativ teritoriale care îndeplinesc condițiile pentru organizarea acestor scrutine, precum și care sunt costurile totale pentru organizarea lor”, se arată în interpelarea deputatului.
Interpelarea a ajuns pe adresa secretarului de stat Nini Săpunaru, care a transmis-o mai departe Ministerului Afacerilor Interne. Pe 23 februarie, deputatul primește răspunsul: Autoritatea Permanentă Electorală se ocupă de alegeri.
”În conformitate cu prevederile art.100, alin (1) din Legea nr 208/2015, cu modificările ulterioare, Autoritatea Electorală Permanentă are competența generală în materie electorală, context în care are misiunea de a asigura organizarea și desfășurarea alegerilor și referendumurilor.
Mai mult, potrivit art 103 alin (1), lit (v) din Legea 208/2015, cu modificările și completările ulterioare, prevede că Autoritatea Electorală Permanentă face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare și desfășurare a alegerilor parțiale și sprijină organizarea acestora, sens în care informații concrete în legătură cu data la care vor avea loc alegerile parțiale în unitățile administrativ teritoriale la care domnul deputat face referire în întrebare pot fi puse la dispoziție de această autoritate”.
Așadar, deputatul a greșit adresa: AEP propune guvernului data alegerilor și tot autoritatea le organizează. Până la acel moment, guvernul așteaptă.
Problema e că și AEP așteaptă data alegerilor de la guvern. În luna octombrie, Autoritatea Electoral Permanentă a transmis o informare către Guvernul României privind localitățile în care sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale pentru primar și consiliul local. Aceasta se încheie cu următoarea frază:
”Ținând cont de prevederile art 10, alin (1) din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii Administrației Publice locale nr 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr 494/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, corelate cu dispozițiile alin (2) al aceluiași articol, vă adresăm rugămintea de a ne comunica data la care Guvernul intenționează să organizeze alegerile locale parțiale”, se arată în informarea AEP către Guvernul României.
Situație ingrată: AEP așteaptă data alegerilor de la guvern, MAI o așteaptă de la AEP. Ca și cum confuzia autorităților publice n-ar fi suficientă, un răspuns la o petiție adresată MAI de către Alexandru Dimitriu, consilier local la sectorul 5 arată că guvernul are ”competență exclusivă în stabilirea datei alegerilor locale”!
”Așadar, cum am precizat și în răspunsul anterior, Guvernul României are competența exclusivă în stabilirea datei alegerilor locale parțiale potrivit prevederilor art 160 alin (11) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Subliniem faptul că, odată cu data alegerilor, se stabilește prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne și Autorității Electorale Permanente, calendarul acțiunilor, cheltuielile necesare pregătirii și desfășurării în bune condiții a alegerilor locale”, se arată în răspunsul MAI.
MAI mai amintește un motiv pentru care Guvernul României nu poate emite o hotărâre pentru organizarea alegerilor: acțiunea în instanță pe care Alexandru Dimitriu a depus-o în instanță tocmai pentru a obliga guvernul și AEP să emită respectiva hotărâre. ”(…) rezolvarea administrativă a cauzei este suspendată până la emiterea hotărârii în instanță”.
Varianta nu se susține, pentru că Alexandru Dimitriu a înaintat acțiunea cu mult după expirarea termenului legal de 90 de zile în care guvernul era obligat să organizeze alegeri, tocmai pentru a grăbi lucrurile.
”Eu am dat în judecată guvernul pentru ca instanța să-i oblige să organizeze alegerile, pentru că alegerile trebuiau organizate în 90 de zile, dată care a expirat pe 8 octombrie. Pe 1 martie, dacă voi avea câștig de cauză, instanța va dispune obligarea guvernului să emită hotărârile necesare pentru fixarea datei alegerilor.
Textul de bază este în Codul Administrativ, unde scrie că alegerile trebuie organizate în 90 de zile. În rest, discuția este despre cine are drept de inițiativă: Ministerul Afacerilor Interne. Că este nevoie de o consultare instituțională, de acord. Dar, o faci și gata. AEP-ul trebuia dar să facă înștiințarea, pe care a făcut-o deja”, a declarat Alexandru Dimitriu pentru FANATIK.
Deși pare absurd, în întâmpinările formulate de AEP și MAI, acestea dau vina una pe alta pentru lipsa fixării datei alegerilor locale parțiale. Mai mult, AEP arată că a înaintat deja o propunere pentru organizarea alegerilor încă din data de 15 iunie 2022, pe care guvernul nu a băgat-o în seamă.
Autoritatea Electrală Permanentă: ”(…) apreciem solicitarea de obligare a Autorității Electorale Permanente ”să propună Guvernului și Ministerului Afacerilor Interne inițierea și adoptarea Hotărârii de Guvern prin care să se stabilească data alegerilor parțiale pentru demnitatea de primar al UAT sector 5 București” ca fiind lipsită de obiect, în condițiile în care până în acest moment, instituția noastră a efectuat toate demersurile în acest sens, subsumate ariei sale de competență. (…)
Totodată, evidențiem faptul că în informarea din data de 15.06.2022 pe această temă, întocmită și transmisă Guvernului la aceeași dată, instituția noastră a propus organizarea alegerilor locale parțiale în al doilea semestru al acestui an (2022, n.r.).
Așadar, stabilirea datei alegerilor este atributul exclusiv al Guvernului”.
Ministerul Afacerilor Interne s-a prezentat în instanță cu o variantă ceva mai elaborată, însă concluzia e aceeași – nu MAI se ocupă. În plus, ministerul nu poate fi obligat să promoveze o hotărâre a guvernului. Situația e cel puțin paradoxală, în condițiile în care, totuși, MAI reprezintă unul dintre cele mai importante ministere din Guvernul României: ”(…) Așadar, stabilirea în concret a datei alegerilor, indiferent de natura lor, reprezintă o chestiune de ordin tehnic, care ține de competența decizională a Guvernului, ca urmare a informării sale în acest scop de către Autoritatea Electorală Permanentă. (…)
Prin urmare, Ministerul Afacerilor Interne nu poate fi obligat să inițieze și să promoveze o hotărâre a Guvernului prin care să se stabilească data alegerilor fără ca Executivul, urmare a informării către AEP să stabilească în ședința pregătitoare data alegerilor în cauză”.
Bomboana pe colivă o pune Secretariatul General al Guvernului, care a formulat, de asemenea, o întâmpinare în instanță, la acțiunea lui Alexandru Dimitriu. SGG recunoaște că a depășit termenul de 90 de zile, însă acest lucru ”nu atrage după sine sancțiunea decăderii din dreptul de mai organiza alegerile locale parțiale peste acest termen”!
Mai departe, SGG invocă ”complexitatea operațiunilor electorale” și lipsa unei estimări a costurilor alegerilor.
”Totodată, precizăm că reglementarea în discuție poate fi concretizată la nivel normativ doar după parcurgerea unor pași intermediari obligatorii, aceștia trebuind să includă, în primul rând, o estimare a costurilor generate de organizarea alegerilor locale parțiale, respectiv a impactului financiar asupra bugetului general și a bugetelor locale în condițiile economice actuale, ce pot periclita organizarea alegerilor locale parțiale.
Din această perspectivă, stabilirea datele alegerilor parțiale reprezintă o chestiune de oportunitate, nefiind o lipsă de preocupare a Guvernului României”, se arată în întâmpinarea SGG.
În afară de acțiunea în instanță a lui Alexandru Dimitriu, și Ludovic Orban a dat în judecată guvernul, invocând obligarea emiterii unei hotărâri pentru data organizării alegerilor locale parțiale. Ambele acțiuni sunt pe fond și pot fi atacate cu apel de oricare din părți.