Fotbal intern

DRAMA lui Roman! “Îmi scot un şurub, apoi mai rămîn opt!”

Data de 19 decembrie 2013 a reprezentat pentru Dan Roman, atacantul aflat sub contract cu Gaz Metan Mediaş, o zi de coşmar! "E o zi pe care nu o voi uita toată viaţă", menţionează vîrful dorit...
06.02.2014 | 18:09
DRAMA lui Roman Imi scot un surub apoi mai ramin opt

Data de 19 decembrie 2013 a reprezentat pentru Dan Roman, atacantul aflat sub contract cu Gaz Metan Mediaş, o zi de coşmar! “E o zi pe care nu o voi uita toată viaţă”, menţionează vîrful dorit de Dinamo. Cu toate acestea, atacantul de 28 de ani are puterea să privească cu încredere viitorul. În interviul acordat pentru FANATIK, Roman vorbeşte deschis despre speranţă, încrederea în forţele proprii şi relaţia cu Ciprian Dinu, fotbalistul care i-a cauzat absenţa de pe terenul de fotbal pînă la începutul verii, conform prognozelor medicale.

Salut, Dan! Au trecut aproape două luni de la accidentare. Cum te simţi în prezent?

– Mult mai ok, e bine că am cu ce să îmi ocup timpul! Trebuie să nu am timpi morţi pentru că altfel mă gîndesc la accidentare. Dar în curînd voi începe recuperarea, luni îmi voi scoate un şurub.

Cu ce îţi ocupi timpul liber în tot acest timp?

– Pffff…am nişte jocuri de aventuri, dar FIFA joc şi două zile dacă mă laşi! Am ajuns să joc în reţea cu alţi pasionaţi din Europa şi din lume. Sînt în prima ligă dintr-un total de zece! Eram la un pas să iau titlul, dar mai aveam nevoie de patru puncte.

“Mi-au reconstruit toată glezna!”

Foarte gravă accidentarea din meciul cu Botoşani…

– Din păcate, da! Fractură de peroneu, luxaţie, maleolele deplasate, ligamente rupte….Ce să mai fie de spus? Pe gleznă s-a reconstruit cam tot ce era de reconstruit, m-au refăcut total!

Acum vine o nouă perioadă, poţi începe recuperarea. Eşti încrezător?

– Da, sînt optimist şi sper să revin mai puternic! Sînt fericit că o să pot să îmi mişc gleza şi, chiar dacă îmi mai rămîn opt şuruburi în picior şi o tijă, sînt ferm convins că nu o să am nici o problemă, nici nu le mai simt!

Un eveniment dramatic schimbă viaţa omului. Ce a adus nou în gîndirea ta accidentarea?

– O să trăiesc mai intens momentele pe teren, este clar! O să fiu mai puternic, o să cad mai greu din cauza întîmplărilor negative din viaţa mea. Cred că am cîştigat şi la capitolul optimism, trecutul nu îl putem schimba!

Se uită liniştit la accidentare! “Nu mi se pare horror”

Îţi revine în minte imaginea care a şocat fotbalul românesc?

– Nu, am refuzat să mă mai gîndesc cum arăta piciorul! Oricum, am analizat de “n” ori întîmplarea uitîndu-mă la video şi nu mi se mai pare o accidentare horror. Faţă de apropiaţii mei, care nu pot să se uite, eu nu întîmpin nici o problemă. Cum se spune în limbaj liber, nu am nici o greaţă!

Care sînt concluziile tale reanalizînd imaginile?

– Pur şi simplu mă întreb de ce eu? Cînd în tot fotbalul românesc al ultimilor zeci de ani au fost doar trei astfel de accidentări, de ce tocmai eu?  Dar eu sînt ghinionist de fel, aşa mi se întîmplă şi în viaţa de zi cu zi, mi se întîmplă des să am parte de evenimente puse pe seama ghinionului. Şi atunci, pe gazon, am fost în locul nepotrivit la momentul nepotrivit! Aşa mi s-a întîmplat şi la începutul anului trecut, cum am ridicat capul şi începusem să îmi regăsesc locul – poc, 2 luni jumătate pe bară!

Ai fost singur în această perioadă sau ai avut susţinerea clubului?

– Le mulţumesc tuturor de la club pentru eforturile făcute şi pentru că mi-au suportat operaţia. Mulţumesc familiei mele, care a fost şi este alături de mine în fiecare clipă, cu ajutorul celor de lîngă mine trec mai uşor peste această problemă.

“Nu pot fi prieten cu cel care m-a accidentat!”

Cu Ciprian Dinu ai mai vorbit?

– Da, mă sună periodic, mă întreabă ce fac…

Înseamnă că uşor-uşor se leagă o relaţie de prietenie.

– Nu se pune problema! Nu am nevoie, am prietenii mei şi oricum este nevoie de compatibilitate! Îţi dai seama că mă sună acum că mi-a provocat accidentarea, nu din altă cauză. Nu pot spune că am ranchiună pe el, dar pentru mine e încă greu şi uneori mă tot întreb “De ce eu? De ce tocmai eu?”.