Drama terifiantă a unui fost jucător al lui Dinamo: „Am fost mort o oră și jumătate”. Povestea cutremurătoare. Exclusiv

Bruno Simao, fostul fundaș stânga al lui Dinamo și apropiat al lui Ruben Amorim, are o poveste de viață terifiantă. Fotbalistul portughez a povestit pentru FANATIK cum a înviat din morți la 7 de ani de la accidentul grav de motocicletă.

Bruno Simao, interviu emoționant la 7 ani de la accidentul care l-a ținut în spital timp de o lună: „A fost o minune că am supraviețuit”

Bruno Simao a reușit o recuperare miraculoasă după accidentul grav de motocicletă din urmă cu 7 ani și care practic i-a pus capăt carierei la un nivel înalt. Fostul fotbalist crescut la Benfica Lisabona și-a spus povestea de viață pentru FANATIK într-o română aproape perfectă, fără accent.

Bruno, au trecut 7 ani de când ai văzut moartea cu ochii tăi…

– Da, tocmai a venit la mine o televiziune din Portugalia să vorbesc despre accident și tot ce s-a întâmplat. A fost pe 24 ianuarie 2018. Poliția nu știe exact ce s-a întâmplat, nu s-a văzut nimic pe camere.

Bruno Simao: „Nu îmi mai aduc aminte nimic. Am fost practic mort”

Cum s-a produs accidentul? 

– Nu îmi mai aduc aminte nimic. Eram pe motocicletă. Știu doar că cineva mi-a tăiat calea, am pierdut controlul motocicletei și m-am lovit de un zid. A fost o minune că am supraviețuit. Așa mi-au zis toți doctorii. Am fost în comă trei zile și la terapie intensivă am stat o lună și jumătate. Mi-am spart tot, mi-am rupt coastele, clavicula, tot…

Digi24.ro

Anamaria Gavrilă a chemat poliția, susținând că e agresată de jurnaliști. Polițiștii au sancționat-o însă tot pe ea

Deci ai avut mare noroc că ai scăpat cu viață…

– Da, Dumnezeu a fost cu mine. Medicii de pe ambulanță m-au resuscitat o oră și jumătate. Am fost practic mort. Nu îmi vine să cred nici azi că mai sunt în viață. Am fost vreo 3 zile în comă și la spital am stat la terapie intensivă cam o lună și îmi amintesc doar o săptămână. Dar a trecut totul și acum sunt bine.

Cum i-a schimbat accidentul viața: „Știu valoarea lucrurilor mici”

Cum ți s-a schimbat viața după accident?

– După accident eu am trăit fiecare zi de parcă ar fi ultima. Normal că îți schimbă perspectiva asupra vieții. Știu valoarea lucrurilor mici și le spun tuturor că singurul lucru care contează e să fii sănătos. Asta e cel mai important. Probleme mai sunt, dar fără sănătate nu faci nimic.

Digisport.ro

A jucat în Champions League și la naționala României, iar acum e taximetrist! Câștigă maximum 20 de lei pe cursă

Cât timp a durat recuperarea?

– Mi-am revenit cât de cât după aproape 3 luni. La spital mi-a spus doctorul că nu o să mai pot să joc fotbal și acum la aproape 40 de ani am fost campion cu o echipă aici din Lisabona, Casa Pia, în liga a cincea. Vrem să ducem echipa la profesionism. Și fratele meu, David, care a jucat la Benfica, la 34 de ani e căpitan în prima ligă la Arouca.

„Doctorii mi-au spus că nu o să mai joc fotbal niciodată”

Familia cum a reușit să treacă peste tot ce s-a întâmplat?

– A fost foarte greu, mai ales că am și eu trei fete, una dintre ele tocmai s-a născut, are 5 luni. Pentru ei a fost mai greu, și pentru soție, pentru că eu nu mi-am aduc aminte foarte multe.

Cum ai putut să mai revii la fotbal după un asemenea accident? 

– Am crezut că e gata cu fotbalul. Când s-a întâmplat jucam la Pinhalnovense. Venisem cred doar de o săptămână, am jucat un meci și după a fost accidentul. După vreo 4 luni și ceva de la accident am început să joc din nou fotbal. Nu știu cum, dar cu credința mea am reușit să revin, am făcut un sezon bun și am reușit să devin campion cu Casa Pia și apoi am jucat și în liga a doua cu Casa Pia, unde l-am avut antrenor pe Ruben Amorim.

Bruno Simao știe că Dumnezeu îl iubește: „Mi-a dat mâna și m-a ridicat din morți”

Te simți mai aproape de Dumnezeu după ce s-a întâmplat?

– Da, 100%. Eram deja de mic, dar după cu siguranță și mai mult după accident. Dumnezeu mi-a dat mâna și m-a ridicat din morți. Sunt sigur de asta. Nu am nicio altă explicație.

Cum de vorbești după atâția ani atât de bine românește? 

– Păi am jucat doi ani la UTA, apoi la Dinamo și Astra. Am vorbit în română și aproape doi ani cât am jucat în Republica Moldova la Milsami și Dacia Chișinău. Probabil și pentru că sunt portughez și e mai ușor pentru mine.