News
notix pixel id

Drumurile din România rămân cele mai însângerate din Europa. Cifrele ce reconfirmă dezastrul

Noile cifre Eurostat arată că România își păstrează nefasta poziție de lider în topul UE al accidentelor fatale, iar progresele înregistrate în țară sunt departe de țintele asumate.
22.11.2021 | 14:05
Drumurile din România rămân cele mai însângerate din Europa. Cifrele ce reconfirmă dezastrul
Numărul accidentelor fatale din România rămâne, în continuare, ridicat. Sursa foto: hepta.ro, fotomontaj Fanatik.
ADVERTISEMENT

Nu mai este un secret pentru nimeni că șoselele României sunt adevărate drumuri ale morții. Și nici măcar asta nu mai poate fi considerată o exagerare menită să atragă atenția asupra unei probleme cotidiene. Nu, realitatea oferită de cifre reale chiar arată astfel, drumurile publice din țară sunt capcane pentru șoferii care pornesc la drum. Unii nu mai ajung la destinație și îngroașă statisticile și așa negre ale accidentelor din România.

Eurostat a publicat noi date referitoare la gravele accidente din țară, iar România continuă să fie o pată roșie pe harta Uniunii Europene. Privind harta cu accidentele fatale din UE, reușești să tragi câteva concluzii rapide. Se vede o oarecare delimitare a fostei Cortine de Fier, rezultând într-o limită estică a Uniunii unde accidentele ucigașe sunt mai multe.

Pe de altă parte, într-o țară precum Germania, faimoasă pentru absența limitelor de viteză de pe autostrăzi, harta este destul de albastră, sugerând un număr redus de accidente în teritoriu.

ADVERTISEMENT

România se remarcă în Uniunea Europeană mai ales prin faptul că întregul său teritoriu, cu excepția regiunii București – Ilfov (o regiune mai degrabă urbană, unde accidentele grave sunt mai puțin întâlnite) este roșu. Nicio altă țară din UE nu mai reușește această ”performanță”, nici măcar bulgarii, care o duc mai bine decât noi în două regiuni ale țării.

Cum arată harta accidentelor fatale din 2019. Sursa foto: Eurostat.
Cum arată harta accidentelor fatale din 2019. Sursa foto: Eurostat.

Astfel, România continuă să fie cap de afiș în acest top negru al Uniunii. Asta deși la nivelul blocului comunitar se desfășoară un program amplu de reducere a numărului deceselor de pe drumurile publice.

ADVERTISEMENT

Vision Zero – program UE de reducere a accidentelor, necunoscut în România

Programul de care probabil n-ai auzit până acum se numește Vision Zero. Numele său provine de la faptul că Uniunea Europeană și-a asumat că va duce numărul deceselor din accidentele rutiere la zero până în 2050. E o țintă ambițioasă, care însă ar putea fi atinsă pe fondul unor noi evoluții în sfera mașinilor autonome. 30 de ani de dezvoltare tehnologică la acest capitol ar putea fi suficienți pentru atingerea țintei.

În cadrul Vision Zero, însă, nu este asumat doar acest plan cu bătaie lungă. Pentru a marca mai bine progresul, există și un pas intermediar, care ar urma să fie atins peste nouă ani. Astfel, UE are de gând ca până în 2030, numărul accidentelor fatale din blocul comunitar să fie redus cu până la jumătate față de valorile de referință din 2011. Ținta asumată inițial fusese de înjumătățire a accidentelor între 2011 și 2020, însă aceasta n-a putut fi atinsă, astfel că a fost extins termenul cu încă un deceniu.

ADVERTISEMENT

Progrese s-au înregistrat, ce-i drept, în ultimii ani, astfel că numărul accidentelor soldate cu morți s-a redus, în principiu, cu o treime între 2009 și 2019 (anul celor mai recente valori publicate acum). Cum se compară, însă, scăderile din UE, de 32% într-un deceniu, cu cele din România?

Cifrele din România, departe de țintele asumate la nivel european

Țara este analizată pe regiuni, valoarea de referință fiind numărul de accidente fatale per un milion de locuitori, iar scăderile arată astfel:

ADVERTISEMENT
  • Nord-Vest: de la 121 la 87 (28% scădere)
  • Nord-Est: de la 117 la 109 (6,8% scădere)
  • Sud-Est: de la 132 la 111 (15,9% scădere)
  • Sud-Muntenia: de la 141 la 110 (21,9% scădere)
  • Sud-Vest Oltenia: de la 134 la 105 (21,6% scădere)
  • Vest: de la 151 la 102 (32,4% scădere)
  • Centru: de la 143 la 93 (34,9% scădere)
  • București-Ilfov: de la 108 la 47 (56,4% scădere)

Astfel, în afara regiunii mai degrabă urbane a Bucureștiului și a județului Ilfov, scăderi semnificative n-au avut loc în foarte multe regiuni. În fapt, doar în două dintre acestea situația este peste media europeană. Se remarcă, totodată, o scădere modică a numărului de accidente fatale din regiunea Nord-Est. Cel mai probabil, în acest caz poate fi observat eternul decalaj dintre Moldova și restul țării – lipsa investițiilor în infrastructură și mai ales într-o autostradă a Moldovei (proiect dezbătut de ani buni fără progrese notabile) lasă șoferii din această regiune expuși pericolelor mortale.

ADVERTISEMENT

Dacă informațiile de mai devreme nu sunt de ajuns ca să ilustreze situația dificilă în care se găsește traficul de pe drumurile publice din România, o altă statistică poate contribui la înțelegerea amplorii acestui fenomen.

Pe lângă faptul că suntem lideri la numărul de accidente fatale înregistrate la un milion de locuitori, România este codașă la numărul de automobile înmatriculate pe mia de locuitori. Chiar și bulgarii au un parc auto mai mare, raportat la populație, iar între țările occidentale și România, decalajele sunt mult mai mari. Media ne situează undeva pe la 350 de automobile la o mie de locuitori, în vreme ce regiuni din Vest au chiar aproape de dublu. Desigur, asta nu înseamnă că în România ar trebui să existe și mai multe mașini, traficul urban fiind deja sufocat în marile orașe.

”Cultura șoferiei”, rădăcina multor accidente din țară

Drumurile României sunt însemnate de accidente fatale nu doar din cauza infrastructurii precare, ci și din cauza culturii șofatului din țară. Orele de pregătire teoretică sunt insuficiente, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ. De multe ori, prezența nici măcar nu mai este obligatorie pentru cei înscriși la școala de șoferi. Uneori, permisele de conducere se obțin contra-cost, după cum au arătat mai multe dezvăluiri din sistem, de-a lungul anilor. Altele se păstrează în aceeași manieră. Conduita preventivă a șoferilor ”există, dar lipsește cu desăvârșire”, astfel că avem de-a face cu nenumărate episoade agresive în trafic.

Unele dintre ele nu au urmări, în timp ce altele se soldează cu decese. Cel mai recent exemplu este cel al șoferilor care s-au șicanat în trafic pe o șosea din Teleorman, până când pasagerul unei dube a murit într-un accident care ar fi fost provocat intenționat. Șoferii s-au și luat la bătaie, de față cu polițiștii ajunși la fața locului.

În contextul unei situații nu foarte îmbucurătoare pe drumurile publice, apar totuși și încercări de înăsprire a legilor, un alt aspect la care România pare a fi, în continuare, deficitară. MAI a propus recent noi pedepse pentru conducătorii auto, astfel că apar în premieră sancțiuni pentru comportamentul agresiv la volan. Dacă dai flash-uri și claxoane ca să-ți fie eliberată banda de circulație, dacă circuli foarte aproape de un alt șofer, ”la intimidare”, dacă faci slalom printre automobile pe șosea sau dacă faci drifturi cu frâna de mână, printre altele, vei fi sancționat pentru comportament agresiv. Chiar și astfel, însă, sancțiunile par în continuare prea blânde pentru șoferi.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 859. 32 pagini + cartea „Dictatura gastronomică”
A apărut noua revistă Taifasuri