Dumitru Prunariu, despre teoriile conspirației, aselenizare și motivul pentru care sunt mai puține femei în Cosmos

Astăzi, de Ziua Cosmonauticii, Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spațiu, ne explică de ce nu a funcționat teoria conspirației în ceea ce privește primul pas al omului pe Lună.

Dumitru Prunariu, dezvăluiri despre aselenizare! De ce ajung rar femeile în spațiu

Astăzi, 12 aprilie, se sărbătorește Ziua Cosmonauticii, ziua în care cosmonautul rus Iuri Gagarin era primul om care ajungea în spațiu. Într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut român, își amintește ce emoții a avut, la 17 ani, când Neil Armostrong punea, pentru prima dată, piciorul pe Lună.

Celebrul cosmonaut român ne explică riscurile zborului în spațiu și la ce presiuni sunt supuși astronauții, fizice și psihice. Dumitru Prunariu mărturisește că, atunci când a fost în spațiu, a încercat să nu se gândească la riscurile insurmontabile și aflăm de ce femeile nu prea sunt alese pentru a merge în aceste misiuni.

12 aprilie: ”O zi memorabilă pentru noi toți cei care am devenit cetățeni ai planetei prin zborurile cosmice la care am participat”

Aveați doar 9 ani când Iuri Gagarin ajungea în spațiu. Ce vă doreați la vârsta aceea, ce știați despre spațiu?

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

– Atunci încă nu doream să știu ceva anume. Aflam însă noutăți ca fapt divers. La cinci ani aflasem despre lansarea primului satelit artificial al Pământului și apoi l-am desenat la grădiniță. Așa că, încă după patru ani, când a zburat Gagarin, a fost într-un fel un eveniment care amplifica o informație despre un alt eveniment în același mediu extra-atmosferic despre care aflasem demult.

Ce înseamnă acum, pentru singurul cosmonaut român, Dumitru Prunariu, data de 12 aprilie 1961?

-Iuri Gagarin este recunoscut în întreaga lume drept un deschizător de drumuri, cel care a inaugurat o activitate la care până acum au participat puțin peste 650 de pământeni. Printr-o decizie a Adunării Generale a ONU data de 12 aprilie este declarată Ziua internațională a zborurilor cosmice pilotate. Este deci o zi memorabilă pentru noi toți cei care am devenit cetățeni ai planetei prin zborurile cosmice la care am participat.

Dumitru Prunariu: ”România a fost singura țară din estul Europei care a transmis în direct aselenizarea”

Aveați 17 ani când Neil Armostrong călca pentru prima dată pe Lună. Deja iubeați spațiul, ce ați simțit atunci?

– E mult spus că la vârsta aceea iubeam spațiul, mai ales că, pentru România, acel tip de activitate părea ceva de neatins. Eram însă curios și pătruns de unicitatea evenimentelor legate de cosmos. Când a călcat pe Lună Neil Armstrong, România a fost singura țară din estul Europei care a transmis în direct aselenizarea. Am așteptat cu interes și emoție până spre dimineață în față televizorului alb-negru pe care îl aveau părinții mei, în 1969, momentul aselenizarii. Și acum parcă am în față imaginea acelui moment.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

”Rușii ar fi descoperit primii dacă americanii nu ar fi ajuns pe Lună și i-ar fi compromis în întreaga lume”

A existat o nebunie generală, cum că imaginile ar fi fost trucate, că niciun om n-ar fi călcat, de fapt, pe Lună. Aveți o mare experiență în domeniu așa că va întreb: de ce s-a ajuns la asemenea zvonuri și idei?

– Atâtea teorii ale conspirației au apărut în legătură cu cele mai importante evenimente petrecute în lume, încât Luna nu putea să scape de acest tip de abordări. Am cunoscut personal cam jumătate din astronauții americani care au ajuns pe Lună.

Rușii, care erau principalii competitori ai americanilor în acea perioadă și se spionau reciproc, inclusiv în domeniul cosmic, ar fi descoperit primii dacă americanii nu ar fi ajuns pe Lună și i-ar fi compromis în întreaga lume. Faptul că nu s-a întâmplat așa nu vă pune pe gânduri referitor la acele teorii ale conspirației, cum că americanii nu ar fi pășit pe Luna?

”Cosmonauții și astronauții devin, după un zbor cosmic, cetățeni ai planetei”

Majoritatea țărilor care au trimis cosmonauți în spațiu, chiar dacă erau sub regim comunist, au celebrat aceste personalități. România cred că e printre ultimele pe listă.

– Cosmonauții și astronauții devin, după un zbor cosmic, cetățeni ai planetei, admirați și apreciați de oricine, indiferent de regimul politic din țara lor. Este vorba în primul rând de performanța umană și mai puțin de performanța politică a statului din care fac parte.

”Departe de a fi la nivelul societăților occidentale, evoluția este totuși semnificativă”

Anul acesta Arabia Saudită va trimite în spațiu prima femeie astronaut. Ce părere aveți despre această idee progresistă?

– Asociația Exploratorilor Spațiului Cosmic, asociația profesională a peste 450 de astronauți și cosmonauți din 38 de state, a organizat două din congresele sale anuale la Riyadh, în Arabia Saudită. Un congres în anul 1989, altul în anul 2012, când președintele asociației eram chiar eu. Am avut ocazia să compar evoluția drepturilor omului și a libertăților acordate femeilor în acest interval de timp de 13 ani.

Departe de a fi la nivelul societăților occidentale, evoluția este totuși semnificativă. Și iată că acum suntem la încă 11 ani de la ultima mea incursiune în Arabia Saudită. Faptul că al doilea astronaut saudit va fi o femeie arată o determinare politică majoră a statului saudit de a arăta evoluția societății în continuarea liberalizării drepturilor femeii în acest stat arab.

”Pe perioada zborului cosmic ciclul menstrual al femeilor astronaut este blocat artificial”

De ce au fost trimiși mai mult bărbați cosmonauți în spațiu? Sunt mai rezistenți?

– Până acum cam 10% din cei care au zburat în cosmos sunt femei. Unele din ele au dovedit competență, determinare și rezistență cel puțin la nivelul partenerilor lor bărbați. Problema principală o reprezintă, totuși, particularitățile funcționarii organismului feminin într-un mediu fără gravitație, cu un nivel de radiații crescut. Gândiți-va că un zbor cosmic la bordul Stație Spațiale Internaționale durează în medie șase luni. Recordul feminin de durată neîntreruptă în spațiu cosmic este de 328 de zile și ii aparține americancei Christina Koch, care tocmai a fost selecționată să fie prima femeie care va înconjura Luna în anul 2024 la bordul misiunii Artemis II.

”Supunerea organismului timp îndelungat la un nivel ridicat de radiațîi poate duce la infertilitate”

Peggy Whitson, prima femeie comandant al unei stații spațiale, a acumulat pe parcursul a patru zboruri cosmice 665 de zile, 22 de ore şi 22 de minute pe orbită. Și va mai zbura o dată în cosmos într-o misiune privată. Pe perioada zborului cosmic ciclul menstrual al femeilor astronaut este blocat artificial. Supunerea organismului timp îndelungat la un nivel ridicat de radiații poate duce la infertilitate. Este în final și o problema etică dacă supunem femeile, mai ales pe cele tinere, unor astfel de perturbări și riscuri. Alegerea de a zbura în cosmos le aparține în exclusivitate.

“Nivelul crescut al radiațiilor cosmice pe perioada unui maxim al ciclului solar poate duce la afectarea aparaturii electronice”

Care mai sunt riscurile la care este supus un cosmonaut în momentul în care zboară în spațiu?

– O parte din ele le-am prezentat mai sus. Sunt însă și riscuri generale la care sunt supuși toți cei care zboară în spațiu. Există riscuri medicale, modificarea circulației sanguine, demineralizarea sistemului osos, afectarea metabolismului. Dar avem și stres psihic, activitate în spații închise, limitate, afectarea sistemului ocular și altele. De asemenea există riscuri asupra tehnologiei spațiale datorate particularităților spațiului cosmic. Pe lângă posibilitatea ciocnirii cu deșeuri cosmice sau cu micrometeoriți, nivelul crescut al radiațiilor cosmice pe perioada unui maxim al ciclului solar poate duce la afectarea aparaturii electronice, pe lângă cea a organismului uman.

”În subconștient există și gândul unor riscuri insurmontabile, dar nu le-am lăsat să iasă de acolo”

Mai țineți minte cea mai mare frică pe care ați trăit-o în spațiu? Cel mai negru scenariu?

– Am gândit pozitiv când am fost în spațiu. Eram fascinat de oportunitatea pe care o aveam de a vedea Pământul din afara lui, de a stăpâni și exploata o tehnologie deosebită. În subconștient există și gândul unor riscuri insurmontabile, dar nu le-am lăsat să iasă de acolo.