15 noiembrie este o zi specială pentru fotbalul românesc, după ce în urmă cu 30 de ani, în 1989, România obţinea o victorie de prestigiu cu Danermarca şi se califica la Campionatul Mondial din 1990. Vineri, tricolorii au din nou un adversar nordic, Suedia, iar deviza este aceeaşi: doar victoria contează. Ca să mai spere că vor obţine calificarea la EURO 2020, tricolorii au nevoie de o victorie cu 1-0 sau la două goluri diferenţă şi de o remiză în Spania.
Puţin trecut de ora 14:00, 15 noiembrie 1989, stadionul “Ghencea”. România şi Danemarca se duelau în meciul decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial din 1990. Tricolorii aveau nevoie obligatoriu de o victorie, în timp ce danezii se puteau mulţumi şi cu o remiză. Cu o lună înainte, pe 11 octombrie, la Copenhaga, selecţionata antrenată pe atunci de Emerich Jenei fusese umilită, scor 0-3, iar înfrângerea dădea peste cap calculele românilor, care până atunci avuseseră un parcurs aproape perfect: 4 puncte cu Bulgaria şi 3 puncte cu Grecia. De menţionat că victoria era încă premiată cu 2 puncte.
Stadionul “Ghencea” era full, aşa cum se întâmpla mai mereu la marile meciuri ale Stelei sau ale naţionalei. 30.000 de suflete aşteptau o victorie, care era echivalentă cu o calificare la Campionatul Mondial din 1990. Startul meciului a fost unul de coşmar pentru România, iar Flemming Povlsen deschidea scorul în minutul 6, după o incursiune a lui Brian Laudrup prin defensiva tricolorilor. Jucătorii lui Emerich Jenei nu au fost descurajaţi de momentul de blackout şi au început lupta pentru revenire. Până la pauză, Gabi Balint şi Ioan Ovidiu Sabău au întors rezultatul prin golurile din minutele 25 şi 37. “Găboajă” a oprit visul danezilor cu un al treilea gol al tricolorilor şi România vedea drumul spre Italia. Până la final, un singur lucru a mai rămas de notat: eliminarea lui Gică Hagi, survenită la două minute de la golul lui Balint. Nimeni nu ştia că la finalul meciului, ultimul al naţionalei sub comunism, se năştea “Generaţia de Aur”.
Pe “Ghencea”, meciul România – Danemarca a avut o dublă miză. Pe lângă calificarea la Mondialul din Italia, Dinamo şi Steaua îşi jucau viitorul în fotbalul din România. După umilinţa de la Copenhaga, Nicolae Ceauşescu a avut un discurs dur în Comitetul Politic Executiv al Comitetului Central al PCR, “ajutat” de Elena Ceauşescu, Constantin Dăscălescu sau Silviu Curticeanu.
“I-am spus și lui Bobu că dacă aici nu câștigă cele două puncte, pur și simplu desființăm cluburile care au dat jucătorii în echipa națională. Să le comunicați și celor de la Interne – le-am spus și eu la telefon – , armata este și ea aici?, au avut și ei jucători”, a spus la un moment dat Nicolae Ceauşescu.
Nicolae Ceauşescu: Ați văzut, aseară, ce s-a întâmplat cu meciul de fotbal!? Mi se pare că se ocupă un membru al guvernului de sport.
Constantin Dăscălescu: Pur și simplu lipsă de organizare.
Elena Ceaușescu: Dar nici nu este nevoie să se ocupe un membru al guvernului. Au jucat foarte prost.
Nicolae Ceaușescu: Are și guvernul o răspundere. Guvernul răspunde și de sport, și de cultură. Asta este legea! Trebuia să mergem și să mâncăm ”bătaie” cu 3-0?!
Elena Ceaușescu: În orice caz ne-au făcut de râs.
Nicolae Ceaușescu: I-am spus și lui Bobu că dacă aici nu câștigă cele două puncte, pur și simplu desființăm cluburile care au dat jucătorii în echipa națională. Să le comunicați și celor de la Interne – le-am spus și eu la telefon – , armata este și ea aici?, au avut și ei jucători.
Silviu Curticeanu: Tovarășul Milea nu este prezent la ședință, fiind la Buzău, la alegeri.
Nicolae Ceaușescu: O să audă. Repet, desființăm toate cluburile care au dat jucători, dacă aici nu câștigă.
Elena Ceaușescu: Armata a dat numai doi jucători, unul este de la ”Universitatea”, iar restul, toți, de la ”Dinamo”…
România: Lung (Steaua) – Iovan (Steaua), Rednic (Dinamo), Andone (Dinamo), Klein (Dinamo) – Sabău (Dinamo), Gh. Popescu (U Craiova), Mateuț (Dinamo), Rotariu (Steaua) – Cămătaru (Charleroi-Belgia), Hagi (Steaua). Dănut Lupu (Dinamo) i-a luat locul, în minutul 64, lui Sabău.