După escaladarea conflictului din Siria, experții avertizează: “Turcia lui Erdogan trebuie să rămână membră NATO”

După războiul din Ucraina, un alt conflict militar afectează planeta, menținut de trupele lui Tayyip Recep Erdoğan, în Siria. Flavius Caba Maria, președintele Institutului Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu atenționeză că „Indiferent de modalitate, Turcia trebuie menținută în cadrul NATO, și este obligatoriu să găsim soluții. Este statul cu a doua armată din cadrul Alianței, după SUA”.

Flavius Caba Maria: „Erdoğan nu va crea o provocare maximă pentru Putin și nici asupra SUA, dar Turcia este o provocare la nivelul NATO!”

Situația din Siria a devenit explozivă, din momentul în care rebelii susținuți de americani s-au aliat cu forțele guvernamentale, pentru a respinge armata turcă. În contextul general, dominat de războiul din Ucraina, este foarte important să descifrăm la ce ne putem aștepta de la Recep Erdoğan, un șef de stat care și-a manifestat deja susținerea față de Rusia, dar și de la Turcia, stat membrul al NATO, în condițiile în care, dincolo de războiul din Ucraina, situația se complică, pe plan mondial.

Flavius Caba Maria este președintele MEPEI, Institutul Politic și Economic pentru Orientul Mijlociu. Specialist în gepolitica statelor din zona respectivă, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK: „Problema atitudinii Turciei reprezintă o mare provocare la nivelul NATO. Prin desfășurarea de forțe în Siria, Turcia încearcă să-și crească imaginea și să speculeze momentul, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul Alianței Nord – Atlantice”.

Dorința Ankarei de a construi o centrală nucleară, mărul discordiei

Indiferent de jocul politic al președintelui Tayyip Recep Erdoğan, interlocutorul nostru este de părere că Turcia este, așadar, o putere care trebuie să rămână în NATO și de care avem nevoie, din postura de poartă de intrare în Orientul Mijlociu.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

„Prin toate aceste mișcări, președintele Erdoğan încearcă să negocieze aspecte ale politicii sale. Nu va crea o provocare maximă nici asupra președintelui Vladimir Putin și nici asupra SUA. Erdoğan nu este capabil să provoace, în același timp, două mari puteri și, în subsidiar, o forță regională precum Iranul”, a explicat Flavius Caba Maria.

„Un alt măr al discordiei apare din pricina faptului că Turcia nu este putere nucleară, dar încearcă să construiască o centrală cu ajutorul Rusiei. Erdoğan știe foarte bine că țara sa este dependentă de Federația Rusă din punct de vedere energetic, iar una dintre probleme este chiar construcția acestei centrale nucleare, cu ajutorul Rosatomului”, a continuat intervievatul nostru. Precizăm că Rosatom este o companie fondată în anul 2007, chiar de Vladimir Putin…

Americanii, familiarizați cu intervențiile decisive, în zone sensibile

Revenind la situația din Siria, mai puțin mediatizată în ultima perioadă, dar extem de importantă la nivel global, partenerul nostru de discuție a precizat că Forțele Democratice Siriene sunt, într-adevăr, sprijinite de SUA, dar s-ar putea depărta de Statele Unite, situație în care s-ar apropia de Guvernul sirian.

„Această apropiere nu este o amenințare actuală. Respectivele forțe au o legătură cu puterea, încă din timpul negocierilor de la Geneva. La vremea aceea am sesizat o serie de abordări nuanțate, în care poziția lor față de Guvern, mai ales în privința noii Constituții, au fost sprijinite de partea rusă”, a subliniat Caba Maria.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Interlocutorul nostru nu este de părere că asistăm la o schimbare în dinamica acțiunilor. Însă, „această nouă operațiune militară de pe teritoriul sirian poate deveni amenințătoare, în sensul în care ar putea conduce la o destabilizare pe teritoriul sirian. Această situație nu este favorabilă niciunei puteri prezentă în acea zonă, așadar nici Rusiei și nici SUA”.

Specialistul intervievat consideră discutabil faptul că americanii luptă, mai mult sau mai puțin oficial, pe două fronturi, în Ucraina și în Siria. „Este adevărat, recent au lansat o operațiune de capturare a unui lider daesh, într-o zonă în care nu acționaseră până atunci și care se află sub controlul armatei naționale siriene, adica al forței de opoziție față de Guvern și care se găsește de partea turcă, sau mai exact, pro-Erdoğan”, a declarat Flavius Caba Maria.

Totuși, această intervenție nu trebuie analizată într-o notă discordantă. Specialistul în geopolitica Orientului Mijlociu a arătat că „americanii au mai executat operațiuni, precum cea din zona Idlib (n.r oraș din Siria, aflat la 58 de kilometri la sud-vest de Alep), împotriva liderului ISIS Abu Bakr al-Bagdadi. Cea mai mare îngrijorare a americanilor este, însă, legată de zona Chinei și a Asiei de Est. Acolo există cea mai mare provocare strategică pentru SUA”.

Interese convergente și divergente cu politica Rusiei

Flavius Caba Maria consideră că, în schimb, în Siria apare politica asertivă a președintelui Erdoğan, datorită căreia putem observa cum președinți precum cel al Turciei și al Rusiei pot avea obiective comune în anumite zone, dar, în alte spații pot avea interese diferite.

„Această mișcare a președintelui Erdoğan este menită să câștige atât la capitolul imagine, cât și la cel al capitalului politic intern. Să ne amintim că, anul acesta, în Turcia vor avea loc alegeri foarte importante pentru siguranța președintelui Erdoğan”, ne-a declarat specialistul în geopolitică.

El a amintit că opoziția din Partidul Republican se află pe o pantă ascendentă. Din acest motiv, președintele Erdoğan trebuie să se concentreze atât pe politica internă, cât și pe cea externă. Pe plan intern, chestiunea kurdă este una cu „linie roșie”, acesta fiind și motivul pentru care Turcia s-a opus vehement accederii Finlandei și Suediei în NATO.

Dar își permite liderul turc să joace la două capete? „Din punctul meu de vedere, acțiunea sa este puțin periculoasă, dacă își imaginează că-și poate schimba obiectivul în funcție de moment sau de țintele deja stabilite. Într-adevăr, Recep Erdoğan nu a condamnat și nu a sancționat economic acțiunea Rusiei lui Putin în Ucraina, dar justificarea prezenței militare a Turciei în Siria se bazează pe invocarea Articolului 51 din Carta ONU, în sensul în care se vorbește despre amenințarea directă și despre protejarea teritoriului national”, este de părere interlocutorul nostru.

Acesta susține că, în momentul de față, Recep Erdoğan speculează foarte bine fiecare mișcare a marilor puteri, pentru a-și îndeplini propriile obiective de politică externă. Însă, în același timp, președintele turc trebuie să fie extrem de atent la modul în care lucrează și își schimbă pozițiile, dintr-o parte în alta.

„Am observat că Statele Unite nu agrează această operațiune militară extinsă în Siria. Chiar zilele trecute, la Casa Albă au avut loc discuții pe această temă. Inclusiv secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a menționat acest lucru”, a argumentat Flavius Caba Maria.

Specialistul a reamintit faptul că săptămâna trecută a avut loc reuniunea Grupului de la Astana, unde atât partea iraniană, cât și partea rusă și-au reiterat pozițiile potrivit cărora Turcia ar trebui să-și revizuiască poziția cu privire la operațiunea militară de pe teritoriul Siriei.

„În următorii 40 de ani, cu drept de prelungire pentru alți 25, rușii nu vor pleca din Siria!”

Interlocutorul nostru a remarcat că, referitor la operațiunile militare, observăm o similitudine în privința acestei terminologii, în momentul în care Rusia definește acțiunea din Ucraina drept „operațiune militară specială”.

În ambele cazuri nu există declarații oficiale de război. Din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, cu definiții, linia dintre „conflict – criză” și declarație de război este foarte fină, deși este foarte clar că vorbim despre invazie și despre prezența militară pe teritoriul unui stat suveran.

„Dar doresc să subliniez că, în cadrul strategiei sale militare, Rusia a inclus Siria, ca importanță geopolitică, nu neapărat geoeconomică. Rușii au proiectat strategia maritimă pe baza prezenței lor îndelungate în Siria. În următorii 40 de ani, cu un drept de prelungire de 25 de ani, rușii nu vor pleca din Siria. Dacă Erdoğan sau alții vor analiza diferit prezența Rusiei în Siria, eu consider că ar trebui să-și reanalizeze aceste idei. Rusia nu va pleca din Siria! A capitalizat un punct strategic de maximă importanță pentru doctrina sa militară”, a adăugat Flavius Caba Maria.

Președintele MEPEI a subliniat că, în această perioadă, Erdogan ar putea provoca Rusia, pentru ca, indirect, să-și împartă forțele, dar că această provocare nu va atinge nivelul maxim.

Ne îndreptăm spre o nouă criză a refugiaților?

Am fost interesați să aflăm cum este afectată țara noastră de acest conflict, în paralel cu cel din Ucraina. La prima vedere, situația geografică este liniștitoare, însă lucrurile sunt mult mai complicate.

„Într-adevăr, România nu se află atât de departe de situația din Siria, așa cum poate că ar părea la prima vedere. Mai mult, conflictul de la granițele noastre este unul local, regional, dar și internațional. În plus, Rusia a adus în Marea Neagră capacitățile militare din zona Mării Mediterane. Trebuie să observăm că există o legătură între prezența militară a Rusiei din Marea Neagră și prezența în portul Tartus, din Siria. Aceste spații sunt foarte importante, având în vedere strategia maritimă a Moscovei”, a atenționat intervievatul FANATIK.

Dar, potrivit lui Flavius Caba Maria, din punctul de vedere al conflictelor așa numite locale, am observat cu toții ce a însemnat pentru noi criza refugiaților. Dacă va avea loc o operațiune militară în anumite zone, evenimentele ar putea conduce la un număr foarte mare de refugiați, așadar ar avea un impact deosebit.

Partenerul nostru de dialog a punctat: „Situația actuală ar putea conduce la formarea unei noi bipolarități pe plan mondial. Mai exact, statele din zona Asiei ar putea crea un alt mecanism al relațiilor internaționale, față de statele vestice. Trebuie să observăm ce țări s-au opus sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse”.

„Chestiunea siriană”, decisivă în privința rolului de mediator al Turciei, în războiul din Ucraina

Caba Maria a adăugat că, spre deosebire de blocul occidental, în Orientul Mijlociu și în Asia sunt foarte multe state care nu au impus sancțiuni Federației Ruse: „Există o mulțime de țări care cooperează cu Rusia, și privesc Moscova drept un sprijin și o relație istorică. Nici China nu vede cu ochi buni prezența SUA și a Turciei pe teritoriul sirian…”

Se pare că, în zona respectivă, în mentalul colectiv, prezența Rusiei este diferită față de percepția noastră. „Mai mult, în problema rolului de negociator al Turciei în conflictul dintre Rusia și Ucraina va conta foarte mult chestiunea siriană. Chiar dacă Turcia a vândut drone Ucrainei și există anumite relații, dependența Turciei de Rusia este mult mai importantă decât legătura cu Ucraina”, a declarat, cu fermitate, interlocutorul nostru.

Acesta a amintit și faptul că inclusiv cele petrecute la Convenția de la Montreux, din 1936, atunci când Turcia a obținut controlul auspra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, au fost în favoarea Rusiei, pentru că închderea acestora a oprit intrarea altor nave.

„O altă chestiune vitală pentru Turcia este politca energetică. Turcia a fost ocolită de proiectul „Eastmed”. Pentru a contrabalansa anumite reacții, Istanbulul a început să-și normalizeze relațiile cu Egiptul, cu Israelul și cu Emiratele Arabe Unite. Așadar, Ankara duce un nou tip de politică, și a declanșat discuțiile inclusiv cu Armenia, pentru că tot ce se întămplă în respectiva zonă are o importantă maximă în geopolitica energiei”, a adăugat președintele MEPEI.

Conflictul economic dur, la scară largă, pare iminent

Intervievatul nostru susține că situația actuală a atins nivelul informațional maxim al unui conflict foarte puternic și dus la o scară nemaiîntâlnită până acum. Din punct de vedere informațional, datele obținute pe teren sunt contradictorii, și nu putem trage o serie de concluzii pertinente, pe baza primelor date primite.

„Eu preconizez, pentru următoarea perioadă, un conflict economic foarte puternic, pe scară largă. De asemenea, confruntarea care are loc pe teritoriul Ucrainei va mai dura destul de mult și va duce la accentuarea unui viitor conflict economic, din pricina provocărilor de această factură, mai ales din zona energetică și de alimentație. Din punctul de vedere al zonei umanitare, ne aflăm în criză de mai mulți ani…”, a sunat predicția lui Flavius Caba Maria.

Cu toate acestea, expertul a afirmat că, după realegerea președintelui Bashar al-Assad, mai multe ambasade occidentale și-au redeschis porțile. Spania, Austria, Ungaria, Grecia, Cipru și alte state au reînceput să colaboreze cu Siria.

„România și-a menținut mereu Ambasada deschisă, mai ales datorită diasporei noastre, care este foarte puternică. Multe state și-au reconsiderat poziția, după schimbările politice care s-au produs în această țară. Însă, toate aceste blocaje, care au apărut din pricina instabilității în partea de nord, crează dificultăți Guvernului actual, pentru a trece la o nouă etapă, de punere în practică a reconstrucției”, a încheiat Flavius Caba Maria.

Flavius Caba Maria, specialist în politica Orientului Mjllociu, în combaterea terorismului și în sisteme de apărare

Flavius Caba Maria este președinte și director al Departamentului Politic al International Competitive Solution, companie care oferă consultanță juridică, economică și de strategie de afaceri firmelor și entităților interesate să investească în Orientul Mijlociu. De asemenea, și-a concentrat studiile de doctorat pe problema relațiilor internaționale din Orientul Mijlociu. A scris și a coordonat articole și lucrări științifice referitoare la securitatea energetică, combaterea terorismului, sistemele de apărare, relațiile internaționale și dezvoltarea regională. Coordonează proiecte care vizează o mai bună înțelegere a diversității culturale, sociale și politice din Orientul Mijlociu, este licențiat în științe militare și în management organizațional, licențiat în drept și deține un master în științe politice și un certificat de consilier politic (POLAD).