După militari, urmează toți românii. PNL și PSD, obligate să majoreze vârsta de pensionare. „Este inevitabil. Cu 64, 65 de ani nu mai rezistăm”

Ministrul apărării, Radu Miruță (USR), a readus în discuție cartoful fierbinte al fostelor și viitoarelor guvernări: sistemul public de pensii. Oficialul de la MApN a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare a angajaților din MAI, armată și siguranță națională, însă economiștii atrag atenția că acest lucru va trebui să vizeze, mai devreme decât mai târziu, întreaga populație activă a țării. PSD anunță deja că se opune ideii, însă acțiunea lor este caracterizată ca fiind doar la nivel retoric.

Sistemul public de pensii este nesustenabil

Ministrul apărării a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare pentru angajații din sistemul de siguranță națională, armată, polițiști, SRI, etc., ca o alternativă la posibile reduceri salariale, anunțând că ministerul lucrează la un proiect de lege în acest sens. Tema pare a fi una falsă, cel puțin până când sunt oferite mai multe detalii, în condițiile în care legea pensiilor militare a fost modificată la finalul anului 2023 (jalon din PNRR), vârsta standard de pensionare majorându-se treptat de la 60 la 65 de ani. Calendarul progresiv prevede că abia în 2035 se va ajunge la vârsta de 65 de ani. (Liderul sindicatului Europol, Cosmin Andreica, a spus același lucru marți la Digi24.)

Nu trebuie uitat că, chiar premierul Ilie Bolojan declara într-un interviu la TVR în luna septembrie că sistemul public de pensii este nesustenabil și că vârsta de pensionare ar trebui majorată. Acesta s-a referit clar la majorarea vârstei de 65 de ani, însă în clarificările ulterioare, biroul de presă al guvernului a retractat o parte din declarațiile premierului. Totuși, șeful executivului venise atunci cu cifre exacte, și arăta că în anii următori vor ieși la pensie circa 4 – 500.000 de oameni, în timp ce în piața muncii vor fi doar 200.000 de oameni.

În aceeași lună, un raport al Consiliului Fiscal estima deficitul de autofinanțare al bugetului de pensii la 30% pentru anul 2026. Mai exact, asta înseamnă că totalul contribuțiilor asigură plata a doar 70% din pensiile românilor. „În anul 2024, autofinanțarea sistemului a înregistrat o scădere importantă la nivelul de 73,55%, proiecțiile MF indicând o reducere a indicatorului până la 70,3% în 2026, urmată de o revenire la 73% în 2028”, arată raportul Consiliului Fiscal din 9 septembrie, despre care FANATIK a scris pe larg aici.

Digi24.ro

VIDEO Întâlnire neașteptată la Poiana Brașov: Trei pui de urs, filmați de turiști în timp ce se joacă nestingheriți pe pârtie

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a declarat recent pentru FANATIK că actualul sistem este nesustenabil și că fără majorarea vârstei de pensionare nu se mai poate. „Și în România este inevitabil să crească vârsta de pensionare, pentru că nu rezistă sistemul. Nu vorbesc de cei care ies la 48 de ani, aia este o măgărie. Cu 64 – 65 de ani nu mai rezistăm. Astea sunt vremurile, sunt vremuri urâte de tot”, a declarat acesta, referindu-se la valul de proteste din Franța, acolo unde deficitul bugetar era de 6%, cu trei procente sub ce a avut România în 2024.

Digisport.ro

Surpriză uriașă! La doar opt minute de la startul Jocurilor Olimpice de iarnă, toată lumea a rămas fără cuvinte

Între timp, Guvernul așteaptă decizia CCR privind reforma pensiilor speciale ale magistraților. Impactul bugetar al acestei reforme: -0,08% din PIB în 2030, potrivit celor de la Funky Citizens. Deficitul de la bugetul asigurărilor sociale estimat pentru anul în curs: 54,5 miliarde lei, sau 2,66% din PIB.

De altfel, la finalul anului 2024, numărul pensionarilor speciali din structurile de apărare națională era de circa 85.000 de persoane, iar impactul bugetar de circa 5,6 miliarde.

„La sfârșitul anului 2024, în evidența Casei de pensii sectoriale se aflau în plată 85.923 beneficiari de pensii militare de stat, din care 80.364 beneficiari din cadrul Ministerului Apărării Naționale, 1.918 beneficiari din cadrul Serviciului de Informații Externe, 2.036 beneficiari din cadrul Serviciului de Telecomunicații Speciale și 1.605 beneficiari din cadrul Serviciului de Protecție și Pază, pentru care au fost efectuate plăți în sumă totală de 5.663.178 mii lei”, arată ultimul raport al MApN pe anul 2024.

Reformă sau majorarea vârstei de pensionare

Profesorul de economie Radu Nechita, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, este de părere că actualul sistem public de pensii este, „prin construcție, un sistem care nu este adaptat vremurilor noastre”. Economistul subliniază că aceste sisteme au fost concepute în secolul XIX, când natalitatea era în creștere, iar speranța de viață după pensionare mult mai mică, comparativ cu vremurile noastre. În plus, oamenii intră mult mai târziu în piața muncii – ceea ce face ca sistemul actual, în care actualii angajați plătesc pensiile foștilor angajați să nu mai fie unul sustenabil.

„Este rețeta de colaps. Nu are cum să funcționeze. Soluțiile pe care le vedem propuse sunt parametrice, adică încercăm să lucrăm cu variabilele sistemului. Adică încercăm să salvăm un sistem greșit din construcție. În plus, dincolo de aspectele demografice, vorbim de un sistem care demotivează oamenii. Susținătorii acestui sistem spun că el este bazat pe solidaritatea inter-generațională. Solidaritatea este un sentiment, ea nu poate fi făcută cu forța. În plus, este un sistem pe tipul ceaun comun, un sistem ce transformă o problemă personală, finanțarea bătrâneții, într-o problemă colectivă. Adică un ceaun comun unde toată lumea are interesul să pompeze cât mai puțin, dar să extragă cât mai mult.

Vorbim de un sistem în care unii vor pune mai puțin spre deloc, și iau mult mai mult decât au contribuit. Aici este adevărata miză pentru cei care vor să păstreze acest sistem, vorbim de un sistem ce favorizează multiplicarea privilegiilor. Unii câștigă din acest sistem, în care toți ceilalți pierd.

Noi, dacă ne socotim cât contribuim de-a lungul vieții, am fi surprinși să aflăm că nu recuperăm leu pe leu, fără să mai discutăm de capitalizare. Este un sistem păgubos pentru cei corecți, dar el este păstrat pentru că este un mecanism de putere pentru politicieni, prin care se distribuie privilegii”, a declarat economistul Radu Nechita, pentru FANATIK, care susține că soluția constă în modelele oferite de Pilonul II și III de pensii, acolo unde contribuțiile individuale sunt investite în acțiuni la bursă sau obligațiuni de stat.

Datele publice arată că în ultimul deceniu numărul pensionarilor din sistemul public a rămas constant, ba chiar a scăzut ușor. Totuși, marea problemă o reprezintă generația decrețeilor, care în momentul în care va începe să iasă la pensie va crea dezechilibre uriașe. Acest lucru nu este așteptat pentru următorii trei, patru ani (așa că este posibil ca o reformă serioasă să întârzie trei, patru ani), însă aceștia au început să iasă anticipat la pensie odată cu vara anului 2025.

Datele de la CNPP arată că în ianuarie 2016 erau 4,68 milioane de pensionari (în sistemul public). Zece ani mai târziu, numărul acestora a rămas constant, ajungând la 4,57 milioane în noiembrie 2025. Totuși, în noiembrie 2025 erau peste 68.000 de pensionari anticipat, față de doar 24.000 în urmă cu un deceniu.

Un sistem de care au știut să profite „specialii”

Aceasta este viziunea neo-liberală asupra bunurilor publice. În plus, profesorul Radu Nechita spune că soluția propusă de către actualii politicieni, mai exact majorarea vârstei de pensionare, nu este decât „o cârpeală”, menită să protejeze un sistem care îi dezavantajează pe contribuabilii de rând, dar de care au știut să profite o serie de speciale, apropiați de puterea politică.

„Măsurile de reformă propuse vizează cârpirea acestui sistem, menținerea lui sub diverse perfuzii sub diverse reforme parametrice, mărim vârsta de pensionare, reducem pensia prin inflație, păcălim oamenii în toate felurile, și oamenii vor fi păcăliți – ce combinație nu putem anticipa, dar cu siguranță vom fi păcăliți.

Pensiile speciale arată că unii au dorit să fie și mai privilegiați decât privilegiații sistemului. Ei au înțeles că sistemul acesta e în colaps și nu au vrut să se amestece cu iobagii. Și și-au făcut propriul sistem”, a mai declarat acesta.

Stânga spune că sistemul este subfinanțat

Andrei Mocearov, economist de stânga, susține însă că problema sistemului de pensii din România este sub-finanțarea acestuia. El susține că asistăm acum și în țara noastră la același atac tipic asupra bunurilor publice, care întâi sunt subfinanțate, iar apoi li se declară falimentul sau nesustenabilitatea, pentru a fi apoi privatizate – mai exact, trecerea de la sistemul public de pensii la cel privat, tip Pilonul II sau III.

Acesta subliniază că din actualul sistem trebuie eliminate genul de privilegii cu pensionări la 48 – 50 de ani, însă susține că pensiile speciale – pensiile care nu sunt bazate pe nivelul contribuțiilor –  sunt un element esențial al sistemelor publice.

„La noi sistemul de pensii este subfinanțat. El face parte din categoria de bunuri publice, el este un bun public precum sănătatea sau infrastructura mare. Noi ne aflăm într-un moment în care aceste bunuri publice sunt atacate, iar metoda de atac este prin sub-finanțare.

Primul pas este desființarea pensiilor speciale. Aici trebuie să fim atenți și să facem diferența cu abuzurile foarte mari făcute la noi. Conceptul din spatele acestor pensii e foarte bun, anume că pensia nu se calculează pe baza contributivității, ci în raport cu salariile din ultimii ani. Adică trecerea de la muncă la pensie nu trebuie să producă o ruină financiară. Rata de înlocuire trebuie să fie de cel puțin 70%, raportată la salariile din ultimii zece ani”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Andrei Mocearov.

Acesta este de părere că ideea cum că singura alternativă la sistemul public de pensii este modelul reprezentat de Pilonul II sau III este în fapt un mit. Economistul subliniază că dacă sistemul public este nesustenabil, atunci același lucru poate fi spus și despre un sistem privat de pensii, în condițiile în care câștigurile de pe bursă sunt corelate cu creșterea economică. Acesta este de părere că, în cazul actualelor dezechilibre din sistemul public, Guvernul a ales să taie pensiile prin inflație în loc să crească contribuțiile.

„Cea mai mare păcăleală este nu ne poate salva decât Pilonul II sau III, pentru că statul nu are bani. Dacă sistemul public este nesustenabil, atunci și cel privat este la fel de nesustenabil.

Pensia publică este dependentă de randamentul economiei. Dacă economia financiară are un randament mai mare decât economia reală, ne aflăm într-o situație stranie. Vorbim de o altă păcăleală. Dacă câștigi mai mult din economia financiară înseamnă că costurile acestor câștiguri mai mari sunt suportate în economia reală. Asta înseamnă că salariile sunt mai mici.

Problema pensiilor e problema finanțării, iar finanțarea pensiilor se face venind cu bani la stat. În momentul în care avem un dezechilibru demografic sunt trei lucruri care pot compensa: creșterea productivității muncii, care se întâmplă, creșterea contribuțiilor sau micșorarea pensiilor, ceea ce se întâmplă prin inflație”, a mai declarat Andrei Mocearov, pentru FANATIK.

Ce va face PSD-ul pe tema pensiilor

Anunțul de luni al ministrului apărării a primit un răspuns dur din partea lui Mihai Fifor, liderul PSD care s-a aflat și el la conducerea MApN. Din păcate, reacția social-democratului s-a rezumat la un atac politic, fără alte cifre, și fără să includă o poziție privind problema pensiilor.

„Ideea creșterii vârstei de pensionare în Armată și structurile de ordine publică și siguranță națională din pix, paușal, la „efortul colectiv” din mintea cooperativei lui Bolojan este nu doar cinică, ci profund periculoasă. Este o decizie luată de oameni care n-au purtat niciodată bocanci, n-au stat în poligon, n-au ieșit în misiuni și n-au simțit ce înseamnă presiunea reală a unei arme în mână, în proximitatea unui război”, a declarat Mihai Fifor într-o postare pe Facebook.

Este de urmărit care va fi poziționarea social-democraților față de problema pensiilor. Merită amintit că fostul premier PSD, Marcel Ciolacu, a oferit drept scutire de taxe, eliminarea contribuțiilor la Pilonul II de pensii pentru mai multe categorii de angajați în 2023. De asemenea, în proiectul de reducere a deficitului, negociat cu CE, același premier includea o reducere a bugetului asigurărilor sociale cu două procente.

Economistul Andrei Mocearov spune că PSD-ul va face opoziție doar la nivel retoric oricărei reforme la sistemul public de pensii și că, ideologic, partidul este deja aliniat cu programul premierului Bolojan, dovadă faptul că partidul a fost de acord cu reducerea bugetului de asigurări sociale în 2024.

„La noi, Guvernul Bolojan e pus să taie. PSD se poziționează împotriva acestei ideologii doar retoric. PSD-ul este și el adeptul acestei ideologii în realitate, al statului minimal, al taxelor foarte mici. Să nu uităm că PSD a trimis în octombrie 2024 Comisiei un plan bugetar în care prevedea reducerea bugetului asigurărilor sociale cu 2%. Probabil că prevedea o molimă în rândul pensionarilor”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.