După scandalul Lidl, Armata lovește și pe litoral: proiecte turistice de zeci de milioane de euro blocate de radarele NATO

Dezvoltatorii de pe litoralul românesc au raportat pierderi uriașe din cauza situației tensionate din Marea Neagră. Motivul este legat de activarea unei rețele complexe de radare militare de-a lungul zonei litorale, în preajma cărora nu se poate construi decât în anumite condiții.

Un bloc turn din Olimp, amânat doi ani pentru că MApN a amânat avizul

Povestea depozitului Lidl ridicat în calea unui radar NATO de lângă Craiova nu este singurul scandal de acest gen. În ultimii ani au apărut probleme asemănătoare și pe litoral, acolo unde MApN a dezvoltat un sistem de supraveghere aeriană și apărare.

Armata le-a cam stricat petrecerea dezvoltatorilor imobiliari, care în ultimele decenii au construit masiv, ridicând construcții din ce în ce mai înalte. Legea îi obligă pe aceștia să obțină și un aviz din partea MApN înainte de a demara lucrările. De la începerea războiului din Ucraina, acesta a venit tot mai dificil de obținut, lăsând investitorii în aer și provocând mai multe litigii în instanță.

Unul dintre cazuri este proiectul Pharos Tower, care a vândut încă din anul 2022 mai multe apartamente într-o clădire turn ce urma să fie construită în stațiunea Olimp. După doi ani, dezvoltatorul nu a putut obține autorizația de construire din cauza faptului că MApN nu eliberase un aviz favorabil. Până la urmă, compania a obținut autorizația de construire la începutul anului 2025, dar în acel moment clienții începuseră deja demersurile pentru recuperarea sumelor plătite ca avans. În instanță, societatea s-a apărat invocând războiul din Ucraina ca eveniment de forță majoră.

Digi24.ro

Trump amenință cu un atac masiv: „Astăzi Iranul va fi lovit foarte puternic!”

Radarul de la Schitu, spaima dezvoltatorilor de pe litoral

Proiectul Pharos Towel, despre care s-a vorbit la un moment dat în presă că ar putea avea 21 de etaje, ar urma să se ridice în stațiunea Olimp, la aproximativ 15 km de localitatea Schitu, acolo unde se află dislocat radarul militar AN/TPS-43M. Obiectivul este amplasat încă din 2015 la Cazarma 1357 Costinești-Schitu și reprezintă un sistem mobil tridimensional (3D) mobil care permite detectarea țintelor la distanțe mari și coordonarea aviației de vânătoare.

Digisport.ro

Verdict clar în privința lui Dan Petrescu, la 3 luni după ce a anunțat că antrenorul a slăbit 30 kg

Radarul militar are o rază de detecție de până la 450 km și poate urmări ținte până la aproximativ 30.000 metri. Este fabricat în Spania și poate fi transportat cu două camioane, având capacitatea de a fi instalat în mai puțin de o oră.

De radarul de la Schitu s-a împiedicat și un alt dezvoltator cunoscut ca fiind foarte activ pe litoralul românesc. Este vorba despre compania care operează proiectele Edificia, care în 2021 a achiziționat de la o altă societate comercială o suprafață de 65.000 mp în intravilanul comunei 23 august, cu scopul de a construi un complex turistic.

Terenul era identificat drept bun construibil, conform limitelor maximale P+8 10E, ceea ce corespundea scopului achiziției. Doi ani mai târziu, compania a cerut anularea în instanță a ante-contractului de vânzare-cumpărare, după ce Ministerul Apărării Naționale a dat un aviz nefavorabil proiectului imobiliar. În instanță, compania a cerut returnarea avansului de 2,09 milioane lei.

Proiect negativ pentru un complex turistic în localitatea 23 August

”Prin notificarea nr. 317/30.08.2022 (f. 82 vol. I) – reclamanta a solicitat prelungirea termenului de încheiere a contractului fără plata sumei ce ar reprezenta 5% din restul de preț convenit, învederând însă ca motiv situația generată de conflictul armat în desfășurare în Ucraina, respectiv existența instalației de radar militar situată în localitatea Costinești la cca 2,4 km în vecinătatea imobilului ce face obiectul antecontractului, fapt ce poate atrage modificarea substanțială a condițiilor în care aceasta ar putea utiliza acest imobil. (…).

La data de 21.03.2023 a fost emis Avizul nr. DT/1119 al Ministerului Apărării Naţionale (denumit în continuare „Avizul MAPN”) prin care a fost AVIZAT NEFAVORABIL proiectul vizând obiectivul de investiţie al reclamantei asupra terenului (ansamblul turistic), proiect întocmit conform indicatorilor urbanistici anterior atestați, datorită proximităţii faţă de echipamentele şi dispozitivele militare din DM 01803D: investiţia imobiliară propusă afectează în mod direct funcţionarea echipamentelor şi dispozitivelor militare aflate în dotarea U.M0X803D Schitu/Costineşti/Ministerul Apărării Naţionale, dispuse în localitatea Schitu”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a respins acțiunea dezvoltatorului Edificia, judecătorii motivând că ”proximitatea Unității Militare Costinești ar fi trebuit să impună diligențe suplimentare, având în vedere reglementările ce impun obținerea unor avize obligatorii ale Statului Român pentru ipoteza construirii în proximitatea acestor obiective militare”.

Când au dezvoltatorii nevoie de aviz de la MApN

Reglementarea care obligă dezvoltatorii care dețin proiecte în zona unor obiective militare să obțină un aviz de la MApN nu reprezintă o noutate. Prin HG 62/7 februarie 1996, Guvernul României a stabilit categoriile de construcții și lucrări care pot avea impact asupra capacității de apărare a țării și pentru care este necesară obținerea avizului de la Statul Major.

Conform hotărârii de guvern, orice construcție planificată la o distanță mai mică de 2.400 m față de un obiectiv militar special (în extravilan) și toate construcțiile executate în vecinătatea imediată sau pe parcele limitrofe (în intravilan) necesită aviz. De asemenea, pentru construcțiile cu înălțimi mai mari de 30 metri sau care depășesc anumite cote de înălțime în zonele de servitute aeronautică, avizul poate fi necesar chiar dacă distanța este mai mare, pentru a nu perturba radarele sau comunicațiile militare.

Armata Română și NATO dețin sisteme de supraveghere radar dispuse strategic pentru a acoperi întreaga coastă, de la brațul Chila până la granița cu Bulgaria.

Radarele militare sunt amplasate la Schitu, Mihail Kogălniceanu, Topraisar, Eforie Nord sau Medgidia, dar în contextul războiului de la graniță, radarele mobile au fost dislocate frecvent în zona Deltei Dunării.

La acestea se adaugă și radarele de supraveghere maritimă și de frontieră (Scomar și VTS), care pot fi găsite la Sulina, Sfântu Gheorghe, Gura Portiței, Midia, Constanța, Agigea, Tuzla sau Mangalia.

Lidl a pierdut 16 milioane de euro după ce a aflat că avea nevoie de acordul Armatei pentru centrul logistic de la Cârcea

În anul 2024, compania Lidl a fost obligată să abandoneze o investiție de peste 16 milioane de euro în localitatea Cârcea, județul Dolj, din cauza faptului că ar interfera funcționarea unui radar militar strategic utilizat de forțele NATO pentru apărarea scutului de la Deveselu.

Compania urma să construiască un centru logistic zonal, motiv pentru care a achiziționat un teren, fără să știe că această construcție ar putea pune în pericol siguranța spațiului aerian. În prezent, Lidl solicită despăgubiri atât de la societatea care i-a vândut terenul, precum și de la autoritățile locale care i-au eliberat o autorizație de construire, anulată ulterior de instanță pentru că nu avea avizul obligatoriu al MApN.