Managerul general al celor de la FCSB, Mihai Stoica (61 de ani), a făcut mărturii extrem de emoționante, la FANATIK, despre un om foarte important și drag din viața lui, care, din păcate, nu îi mai este alături. În ciuda faptului că destinul i-a despărțit, Meme spune că încă mai „vorbește” cu această persoană: „E cu mine mereu”.
Au trecut aproape 8 ani de când Mihai Stoica s-a despărțit de un om foarte important din viața lui. Ori de câte ori vorbește despre tatăl său, managerul general de la FCSB o face cu o căldură uriașă în glas. În ceea mai recentă ediție a emisiunii MM la FANATIK, Stoica a dezvăluit că, deși a plecat fizic din această lume, tatăl său este mereu alături de el.
„(n.r. Ai avut o conexiune deosebită cu tatăl tău, că mereu vorbești cu o căldură fantastică despre el…) Pentru că e cu mine mereu. E cu mine mereu. Chiar dacă s-a mutat acum șapte ani și jumătate, e cu mine mereu. Nu, nu sunt nebun. Chiar nu sunt, încă, dar mă consult cu el mereu. A fost foarte important pentru mine”, dezvăluie MM.
Mihai Stoica mai spune că pe el îl interesa mereu ce spune tatăl lui despre ceea ce face. „Practic mă interesa, dacă făceam ceva, ce părere are el”. În ciuda relației lor extrem de apropiate, Meme dezvăluie că, fiind ardelean, tatăl său era o fire mai rece. ”El nu mi-a zis niciodată bravo”, punctează oficialul de la FCSB.
În anul în care Stoica a susținut examenul de diplomă la facultate, tatăl său a făcut un gest care i-a rămas în inimă. A ținut să fie prezent în sala în care fiul său își prezenta lucrarea. Apoi, a mers acasă și l-a lăudat pe MM mamei sale. ”(…) S-a strecurat când eu susțineam examenul de diplomă la facultate, că așa se chema atunci, și eu eram în plină expunere. A stat în ultima bancă, nu l-a văzut nimeni. Cred că vreo juma de oră a stat, că am avut un proiect foarte interesant. A durat mai mult de o oră jumate expunerea.
A plecat, s-a dus acasă și i-a spus mamei mele. ‘E deștept tare, i-a spart’. Aveam o comisie formată din trei profesori uriași de la București și oameni care erau somități în materie. Oameni care scriau cărți. Învățam după cărțile semnate de ei. Pentru mine a fost o chestie extraordinară. Dacă i-a zis mamei mele că sunt bun”, mai spune Stoica.