Life

Ecaterina Szabo, drama unui campion olimpic: “Durerile sunt cronice, trăiesc cu calmante”. Exclusiv

Ecaterina Szabo, celebra campioană olimpică de la Los Angeles, trăiește, de 20 de ani, cu dureri cronice. O luptătoare, însă, nu cedează niciodată.
11.06.2024 | 11:00
Ecaterina Szabo drama unui campion olimpic Durerile sunt cronice traiesc cu calmante Exclusiv
Ecaterina Szabo vorbește despre drame și succes. Sursă foto: Montaj FANATIK
ADVERTISEMENT

Ecaterina Szabo ne povestește că, la 4 ani, mama ei a decis ca fata să plece la Onești, să facă gimnastică de performanță. La vârsta de 20 de ani s-a retras, în glorie, pentru că a vrut să cunoască și altceva în afară de sport.

Adevăratul motiv pentru care s-a retras Ecaterina Szabo

Într-un interviu exclusiv pentru FANATIK, celebra campioană mondială de la Los Angeles, Ecaterina Szabo, ne spune cum face față durerilor cronice de aproape 20 de ani.

ADVERTISEMENT

La vârsta de 4 ani a fost trimisă de mama ei la Onești, în ciuda plansetelor și durerii. Celebra campioană mondială recunoaște că nu s-a antrenat niciodată decât pentru locul 1 și nu înțelege gimanstica românească din ziua de azi.

“Niciodată nu am fost cu picioarele pe pământ”

De ce gimnastică, cum a apărut și când această pasiune?

-A fost dintr-o pură întâmplare. Eram prea mică să-mi aduc aminte, mai mult din povestirile altora. Eram o copilă neastâmpărată, foarte activă, greu de stăpânit. Nu stăteam locului și, având o soră mai mare, ea a avut mereu grijă de mine. Părinții erau ocupați cu pământul, cu animalele.

ADVERTISEMENT

Toți îi spuneau mamei că ar trebui să facă ceva cu mine, să încerc un sport. În anii ’71. ’72 nu erau săli, condiții de făcut sport. Dacă mă căuta cineva eram prin copaci, pe garduri, niciodată nu am fost cu picioarele pe pământ.

Ecaterina Szabo s-a despărțit de părinții ei în ultimul an de grădiniță

Și totuși, la Zagon ați găsit pe cineva care v-a descoperit.

-Da, la mine în comună aveam o profesoară de sport. Ea se ocupa de mine. M-a trimis la Covasna și la Brașov, unde era un clup de gimastică, dar numai de băieți. De două ori pe săptămână mergeam acolo până când domnul profesor a zis să mă trimită ai mei la Onești.

ADVERTISEMENT

Acolo au făcut o selecție și m-au acceptat, dar eram încă la grădiniță. Așa că ultimul an l-am făcut la Onești, la internat, fără părinți. Eu nu vorbeam deloc românește, doar ungurește. Colegele mele mari au avut mereu grijă de mine.

Dorința mamei mele a fost ca sora mea mai mare să vină și să stea cu mine acolo. Erau 10 ani diferență între noi. Așa am demarat eu în gimnastică. La 6 ani am început adevărata muncă. Eram  foarte activă.

ADVERTISEMENT

“De multe ori mă întreb dacă eu sunt persoana care a câștigat 4 medalii”

4 medalii de aur la  Jocurile Olimpice de vară din 1984, de la Los Angeles. Cât de multă presiune și cât de multă fericire în acele zile de foc?

-Presiune nu știu dacă a fost. Tot ce-mi aduc aminte este că am fost atât de bine antrenate și că tot ce ne doream era să câștigăm. Ne antrenam pe fusul american, să fim cât de cât adaptate când ajungem la Los Angeles. Presiune nu există, emoții da.

Eram atât de bine antrenate încât, la orica oră, cu ochii închiși, intram în salaăși ne făceam treaba pe de rost. Am trăit o mare bucurie pentru că orice sportiv își dorește să participe la Jocurile Olimpice, mai mult de atât nu există în sport. Este o mare șansă și onoare să poți participa. Pe vremea mea era foarte greu să participi, dar să mai și câștigi.

De multe ori mă întreb dacă eu sunt persoana care a făcut tot ce-am făcut. Dacă eu sunt cea care a luat toate cele 4 medalii. Este o mândrie care nu se poate descrie în cuvinte. Privind însă unde a ajuns gimnastica românească, mă doare. Două generații de sportive sunt, efectiv, uitate. Sunt niște lucruri dureroare și învățăm să trecem peste ele. Știu că tot ce am făcut pentru gimnastică va rămâne în istorie.

Știu că ai avut o surpriză acum câteva săptămâni…

-Da, de vreo 2 săptămâni m-am întors de la Los Angeles, am primit o săptămână cadou de la familia mea. M-am întors, după 40 de ani, acolo unde am făcut istorie. Când am ieșit de pe stadion aveau o placă, pe un zid, și acolo era și numele meu, la campionii olimpici.

Îmi aduc aminte că noi, fetele, eram o echipă, foarte unite, conta foarte mult să facem gimnastică. Acum lumea zice că nu-s condiții, dar eu spun că sunt. Nu poți, însă, judeca nici părinții, nici copii și nici antrenorii.

Ecaterina Szabo a făcut sacrificii mari: “Aveam 4 ani, plângeam tot timpul, dar mama a avut tăria să mă lase la Onești“

Ai fost desemnată sportiva anului în 1987. Cât de copleșitoare poate fi această titulatură?

-Am fost gimnasta anului sau gimnasta lumii, nu mai știu. În ’84 am avut un eveniment la Madrid unde am fost aleasă sportiva lumii. Eram atât de obișnuite cu titlurile astea încât erau bine venite. Dar tot ce a însemnat titlul și medalia, sportul și gimastica, au fost binevenite.

Am câștigat totul cu munca mea și a echipei mele. Fără antreori nu ajungeam unde am ajuns. Să nu uit de familia și de părinții mei, datorită mamei sunt persoana de azi, puternică, ambiționasă. Eram atât de mică, aveam 4 ani, plângeam tot timpul, dar mama a avut tăria să mă lase la Onești.

“Ajungi la o vârstă când trebuie să spui stop”

Tot în 1987 ai decis să te retragi, să intri la Facultatea de educație fizică și sport ca să antrenezi noi campioane. Cât de greu ți-a fost să iei decizia de a părăsi competițiile? Ai regretat vreodată alegerea făcută?

-Niciodată nu am regretat. În’87 am știut de la începutul anului că, după Campionatul Mondial, mă voi retrage. Tot anul m-am pregătit mental, am anunțat pe toată lumea că mă voi retrage. Aveam 20 de ani și doream să  dau la facultate, să fac altceva. Aveam nevoie să cunosc și altceva decât sportul și gimastica.

M-am apucat să antrenez la Deva. M-am retras pentru că, mental, capul meu era atât de plin încât aveam impresia că informațiile nu mai intrau. Ajungi la o vârstă când trebuie să spui stop. Aveam deja o medalie de aur și una de bronz la Campionatul Mondial așa că m-am retras cu capul sus.

Gimnastica este un sport extrem de greu, cu multe accidentări. Îți mai aduci aminte când un accident te-a ținut departe de antrenamente?

-În timpul carierei nu am fost accidentată. Tot timpul am zis că am avut noroc. Să ai o carieră atât de lungă fără accidentări, înseamnă noroc. Mici dureri am mai avut, dar fără asta nu poți face performanță.

La paralele, de exemplu, eu lucram fără palmiere. Aveam colege care lucrau așa iar eu nu am avut niciodată bășici în palme. Cred că și asta a fost un noroc.

Ecaterina Szabo nu a avut parte de niciun avantaj după rezultate aduse acasă: “Tot ce mi s-a promis nu mi s-a dat nici în ziua de azi”

Cum a știut România comunistă și post comunistă să-și onoreze campionii olimpici? Avantaje, bani, scutirea de la diverse taxe.

-Nu a știut, absolut deloc. Nici nu mă așteptam la așa ceva și nu am avut vreodată vreun avantaj. Din contră, tot ce mi s-a promis nu mi s-a dat nici în ziua de azi. Generația mea și generația între ’80 și ’90 au fost generațiile sacrificate, am picat în cea mai rea plasă. Acum și locul 6 se premiază.

Nu știam noi, în ’87, că există avantaje sau premii, așa cum sunt în ziua de azi. Eu nu m-am antrenat niciodată să fiu pe locul 3, era exclus. Pentru mine conta doar locul întâi, să arăt lumii că sunt cea mai bună. 8 ore pe zi mă antrenam și nu doream să trec ca peștele prin apă.

Drama unui campion mondial: “Durerile sunt cronice și trăiesc cu calmante, totul se plătește”

După ani de zile de muncă, corpul unui sportiv cedează. Știu că în 2008 a început o perioadă cumplită din viața ta.

-Până la 40 de ani am avut doar dureri normale, trecătoare. După 40 am avut probleme cu spatele care mi-au afectat un picior. Am fost operată la spate, dar știam că medicii nu-mi garantau nimic sută la sută. De atunci am probleme, durerile sunt cronice și trăiesc cu calmante. Totul se plătește. Dar nici așa nu regret ceva din viața mea.

Am un disconfort zilnic, dar îmi dau elan singură. Atâta timp cât mă dau jos din pat și pot umbla, e bine. Sunt chestii pe care nu le mai pot face, dar sunt norocoasă că nu mai stau doar la pat. Am o voință care mi-a rămas din sport. Am rămas o luptătoare, un spiriduș, așa cum mi se spunea. Peste câțiva ani fac 60 de ani și tot activă sunt.

De mică, viața ta a însemnat antrenamente, cantonamente și competiții. Ai regretat vreodată că nu ai avut o copilărie ca a celorlalți copii?

-Nici asta nu regret. Ce am făcut eu nu prea putea să facă toată lumea, de aceea nu regret. Am crescut, mai târziu, cu copiii mei, ne-am trăit împreună copilăria.

Ecaterina Szabo, despre mutarea în Franța: “Nu prea m-am gândit, mi-am făcut bagajele și am plecat”

În 1992 ai decis să te muți, împreună cu familia, în Franța. A fost dificil să iei această decizie?

-Drept să-ți spun nu prea m-am gândit, mi-am făcut bagajele și am plecat. Dificil a fost pe parcurs. Cu vârstă m-am maturizat și mi-am dat seama că familia lăsată acasă nu este eternă. Când am plecat însă am crezut că voi ajunge în România oricând voi dori. Perioada când copiii mei au fost mici a fost foarte grea. Apoi când părinții mei au murit.

Ce ți-a oferit ce-a de-a doua țară a ta? De câte ori pe an revii în România?

-Franța mi-a oferit liniște sufleteasa și multe porți care mi s-au deschis. Am făcut gimnastică cu toate categoriile de vârstă. Dar ce m-a uns pe suflet s-a întâmplat acum 6 ani. M-a sunat cineva, dintr-o comună, care construia o sală de sport. Dorea să numească sala cu numele meu. A fost o ceremonie unică, a fost o mare mulțumire să văd că niște oameni s-au gândit la mine. Poate am lăsat urme bune peste tot pe unde am fost.

“Am devenit o luptătoare, nu vreau să cedez”

Care a fost cel mai greu moment din viața ta? Cum ai reușit să mergi mai departe?

-Au fost mult emomente, orice persoană are momente grele în viață. Drame, decese. În momentele cele mai cumplite când mi-am pierdut părinții, m-a ajutat enorm gimnastica. În timpul carierei au fost momente grele care te încearcă dacă ești tare sau slabă. Acest lucru m-a întărit pentru viață, pentru obstacole.

Am devenit o luptătoare, nu vreau să cedez. Pentru mine gimastica a fost un atu, un avantaj pentru tot. Mi-a deschis o cale care mi-a spus, mereu, să nu uit niciodată că sunt puternică și luptătoare.

ADVERTISEMENT
Titularul de azi al României a aflat că a fost vândut, imediat după...
Titularul de azi al României a aflat că a fost vândut, imediat după victoria istorică » „Cred că au și virat banii în cont”
Emma Răducanu repetă marea greșeală a lui Halep: britanica tocmai a dat cu...
Emma Răducanu repetă marea greșeală a lui Halep: britanica tocmai a dat cu piciorul la o șansă imensă
VIDEO EXCLUSIV Mesaje impresionante de la rude, prieteni și antrenori pentru jucătorii naționalei...
VIDEO EXCLUSIV Mesaje impresionante de la rude, prieteni și antrenori pentru jucătorii naționalei și selecționer. ”Faceți istorie!”. Am strâns emoțiile de la Euro într-un clip de poveste pentru România!
Produsul cu care o mică localitate din România a devenit cunoscută în toată...
Produsul cu care o mică localitate din România a devenit cunoscută în toată Europa. Germanii sunt cei mai interesaţi şi plătesc şi 100 euro pe kilogram
Cum arată şi ce studii are soţia lui Edi Iordănescu! Este cu zece...
Cum arată şi ce studii are soţia lui Edi Iordănescu! Este cu zece ani mai mică decât selecţionerul României
Bianca Drăgușanu, apariție de senzație în costum de baie. Wow, în ce ipostază...
Bianca Drăgușanu, apariție de senzație în costum de baie. Wow, în ce ipostază sexy s-a pozat! FOTO
AVEM deciziile pentru PENSIONARI! CINE ia BANI în PLUS la PENSIE
AVEM deciziile pentru PENSIONARI! CINE ia BANI în PLUS la PENSIE
Edi Iordănescu, primele declarații după VICTORIA ROMÂNIEI de la München. Ce a transmis...
Edi Iordănescu, primele declarații după VICTORIA ROMÂNIEI de la München. Ce a transmis antrenorul
Ciorbă ideală pe caniculă. Este răcoroasă și nu îngrașă
Ciorbă ideală pe caniculă. Este răcoroasă și nu îngrașă
Irina Columbeanu, ținută de peste 10.000 de euro în timpul plimbării din Cluj-Napoca...
Irina Columbeanu, ținută de peste 10.000 de euro în timpul plimbării din Cluj-Napoca făcută alături de tatăl ei. Obiceiul de lux moștenit de la mama ei, Monica Gabor
Un oligarh ucrainean răscumpărat de Putin și adus la Moscova cere Rusiei să...
Un oligarh ucrainean răscumpărat de Putin și adus la Moscova cere Rusiei să cucerească Odesa: „Zelenski și păpușarii occidentali vor război”
Ce diferență de vârstă există între Delia Matache și Edi Iordănescu, fostul ei...
Ce diferență de vârstă există între Delia Matache și Edi Iordănescu, fostul ei iubit. De ce s-a despărțit, de fapt, de antrenorul naționalei României