Economii de sute de milioane la consumul de carburant la stat. Un parlamentar vrea implementarea modelului Lasconi/Bolojan în toată țara

Un proiect de lege inițiat de deputatul USR Cristian Brian, intrat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, ar institui modelul aplicat de Elena Lasconi la Primăria din Câmpulung sau de Ilie Bolojan la Bihor la nivelul întregii țării. Potrivit inițiatorului, statul ar putea face economii la consumul de carburant al autoturismelor proprii de câteva zeci de milioane de lei.

Economii de milioane de lei la consumul de benzină și motorină

Proiectul de lege inițiat de către deputatul USR prevede ca autoritățile publice centrale și locale, dar și regiile autonome sau companiile cu capital de stat (la care face referire OUG 80/2001), să fie obligate să-și echipeze autoturismele din parcurile auto cu sisteme de localizare și monitorizare.

Autoritățile și instituțiile publice care nu respectă această prevedere ar risca amenzi de până la 50.000 lei și, în plus, nu vor mai avea voie să-și deconteze din bugetul instituției cheltuielile cu combustibilul.

„(1) Entitățile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) au obligația de a echipа autoturismele din parcul auto propriu cu sisteme de localizare şi monitorizare a flotei auto în vederea limitării consumului de combustibil.

Digi24.ro

Gafă mortală a armatei ucrainene. Piloți de elită au fost uciși de o rachetă balistică în timp ce erau decorați în aer liber

(2) Entităţile care nu respectă obligația prevăzută la alin. (1) şi cărora le lipseşte foaia de parcurs generată de sistemul de localizare şi monitorizare a flotei auto, nu vor putea să-şi deconteze din bugetul instituției cheltuielile cu combustibilul”, se arată în proiectul de lege care ar modifica OUG 80/ 2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice.

Digisport.ro

Englezii anunță: La 51 de ani, Victoria Beckham și-a schimbat numele!

Ordonanța din 2001 spune că pentru mai multe instituții, precum Administrația Prezidențială, Senat, Camera Deputaților, Curtea de Conturi, SGG, dar și instituțiile din domeniul securității naționale, își stabilesc aceste reguli prin norme proprii. Proiectul de lege intrat acum pe agenda Camerei Deputaților prevede că aceste instituții au termen 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi pentru a-și corela reglementările proprii cu noua lege.

Proiectul de lege a primit deja susținerea a 52 de deputați, majoritatea din USR, dar și doi din PSD, doi din PNL și unul de la POT.

„Prin reducerea consumului inutil de carburant şi optimizarea gestionării parcurilor auto am genera economii semnificative pentru bugetul public. Prin eliminarea utilizării în scop personal a autoturismelor publice şi printr-un control strict al resurselor, am putea stopa abuzurile. Statul nu poate cere eficiență și disciplină în sectorul privat, cât timp permite propriilor instituții să funcționeze haotic”, se arată în expunerea de motive la proiectul de lege.

Modelul Lasconi/Bolojan aplicat în toată țara

Inițiatorul legii spune că măsura a fost deja aplicată la nivel local, cu rezultate spectaculoase. Un prim caz ar fi la Primăria Câmpulung, unde Elena Lasconi a făcut economii de peste 30.000 lei după ce a instalat sisteme GPS pe autoturismele primăriei și pe cele ale Poliției Locale.

La fel, măsura ar fi dat rezultate și la Timișoara, acolo unde consumul regiei de transport public a scăzut cu peste 50.000 de litri în doar câteva luni de la instalarea sistemelor de urmărire. De asemenea, măsura ar fi condus la rezultate spectaculoase și la Oradea, acolo unde a fost implementată chiar de către Ilie Bolojan.

„La Câmpulung, primarul Elena Lasconi a economisit într-un singur an 6000 de litri de carburant. A instalat sisteme GPS pe autoturismele Primăriei şi ale Poliției Locale şi a generat reducerea cu 34.000 de lei a cheltuielilor.

La Bihor, în mandatul lui Ilie Bolojan, Consiliul Județean a redus consumul de carburant al parcului auto cu 40%. Implementarea sistemului digitalizat a oferit o evidență completă și transparentă a utilizării vehiculelor. Ulterior, măsura a fost extinsă la toate instituțiile publice din subordine”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

În opinia inițiatorului, aceste exemple dovedesc că monitorizarea prin GPS dă roade acolo unde este aplicată.

„Programul oferă o evidență clară a utilizării vehiculelor, generează foi de parcurs, monitorizează consumul de carburant şi optimizează resursele publice. Instituțiile care l-au implementat au redus cheltuielile, au eliminat risipa”, se mai arată în expunerea de motive.

Ce economii ar putea face astfel instituțiile publice

Inițiatorii legii susțin că dacă măsura propusă ar deveni obligatorie pentru toate instituțiile statului, economiile la buget de stat s-ar ridica la peste 100 de milioane de lei pe an și asta doar la nivel central. (Deputatul USR susține că, după mai multe interpelări la instituțiile locale, a reieșit faptul că multe dintre instituțiile statului nu au nici măcar o evidență a cheltuielilor cu carburantul.)

Potrivit datelor publice, la nivelul ministerelor și al instituțiilor din subordine, există la ora actuală 40.000 de autoturisme (75% sunt ale MAI) cu un consum de carburant de aproape 300 de milioane lei. Experiența firmelor private arată că introducerea monitorizării prin GPS reduce costurile cu circa 30%.

„Numărul autoturismelor utilizate de ministere şi instituțiile din subordine este de 40.000, iar suma totală cheltuită anual pe combustibil depăşeşte 290 de milioane de lei. În mediul privat, introducerea sistemului integrat de monitorizare prin GPS a dus la reducerea costurilor cu 30%. Pornind de la această realitate, aplicarea unui astfel de sistem de monitorizare ar aduce doar la nivelul instituțiilor centrale o economie de aproximativ 100 de milioane de lei anual”, arată inițiatorii legii.

Potrivit informațiilor transmise de autoritățile centrale, MAI deține cele mai multe autoturisme, 29.957, iar Ministerul Culturii cele mai puțin, doar 11.

Prețuri diferite la benzină pentru ministere

Inițiatorii legii spun că, tot din datele trimise de instituțiile centrale reiese faptul că ministerele achiziționează carburantul la prețuri diferite, uneori și la diferențe de 3,4 ori mai mari. Astfel, Executivul ar putea face economii semnificative dacă ar centraliza achiziția de carburanți, și ar negocia un preț unitar pentru toate ministerele.

„Economiile ar fi şi mai semnificative dacă Guvernul ar centraliza achiziția de combustibil şi ar negocia un preț unitar la nivelul tuturor ministerelor şi a entităților din subordine. Din răspunsurile primite reies diferențe uriaşe şi nejustificate cu privire la tariful pe care ministerele îl achită pentru combustibil. Ministerul Apelor şi Pădurilor cheltuie 13 lei/litru de carburant, în timp ce Ministerul Dezvoltării doar 3,54 de lei/litru”, se mai arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Ce probleme există pentru ca măsura să devină lege

Proiectul de lege a primit avize favorabile din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social. Instituția din urmă a venit cu mai multe observații, printre care și faptul că în propunerea legislativă nu există clar o excepție pentru instituții cu caracter operativ din domeniul securității naționale, „unde datele privind clasificarea pot avea un caracter clasificat sau sensibil”.

La fel, o altă problemă ar fi reprezentată de costurile implementării unei astfel de măsuri, ceea ce ar face ca unele instituții mai mici să nu dispună de fondurile necesare pentru implementarea ei.

Până în prezent Guvernul nu s-a pronunțat pe marginea acestui proiect, singura alta instituție care a emis un aviz consultativ fiind Consiliul Fiscal. Instituția însă a refuzat să se pronunțe pe fondul proiectului legislativ, subliniind doar că acest proiect nu respectă cerințele prevăzute de art. 15 (1) al Legii privind finanțele publice ce reglementează propunerile legislative ce conduc la majorarea cheltuielilor bugetare.

Articolul de lege în cauză stipulează că pentru orice act normativ ce atrage majorarea cheltuielilor bugetare, inițiatorii trebuie să prevadă o sursă pentru fondurile necesare.

„În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, iniţiatorii au obligaţia să prevadă şi mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau creşterea cheltuielilor”, se arată la Art. 15 din Legea 500/2002.