Economistul Daniel Dăianu îl critică pe Ilie Bolojan: „Discuţiile despre neplata salariilor şi pensiilor sunt neavenite”. Fostul ministru acuză erori grave ale guvernului

Premierul Ilie Bolojan a fost criticat de economistul și fostul ministru al finanțelor Daniel Dăianu. Specialistul a vorbit despre greșelile făcute de actualul guvern în privința măsurilor de corecție bugetară.

Ilie Bolojan, criticat de economistul Daniel Dăianu

Agenția Fitch a menținut ratingul suveran al României datorită măsurilor de corecție bugetară ale Guvernului Bolojan. Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, este de părere că discuțiile privind incapacitatea de plată sau despre neplata salariilor și pensiilor sunt nefondate.

“Pachetul de măsuri adoptat de Guvern în iulie 2025 şi alte măsuri urmăresc să prevină ca agenţiile de rating să retrogradeze riscul suveran al României; aceste măsuri de corecţie pot face ca în câţiva ani datoria publică a ţării să se stabilizeze sub 70 la sută din PIB, iar la finele lui 2026 deficitul bugetar să fie în jur de 6 la sută din PIB.

Deficitul de cont curent poate să fie sub 7 la sută din PIB în 2026. În 2025, deficitul bugetar este improbabil să coboare sub 8 la sută din PIB. Menţinerea de către agenţia Fitch a ratingului suveran al României, în 15 august a.c, are în vedere măsurile de corecţie iniţiate de Guvernul Bolojan, perspectiva ajustării bugetare.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

Nu numai din acest motiv, discuţiile publice legate de o eventuală incapacitate de plată a României, neplata salariilor şi pensiilor, sunt neavenite.”, a explicat specialistul  în introducerea celei de-a 19-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei “România – Zona Euro Monitor”, intitulată “Corecţie bugetară în România în condiţii foarte neprielnice”, potrivit Agerpres.

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

Academicianul a adăugat că, pentru securitatea economiei românești, este nevoie de reechilibrarea bugetului public. Acest lucru ar însemna diminuarea deficitului bugetar de la peste 9% din PIB la aproximativ 3%, până la finalul acestui deceniu. În acest fel, ar putea fi redus și deficitul de cont curent, întrucât economia țării noastre este afectată și de sindromul deficitelor gemene.

Economistul a spus că această corecție bugetară are loc în condiții nefavorabile, atât interne, cât și externe. Totodată, are și un caracter prociclic inevitabil.

Ce semnal de alarmă trage Daniel Dăianu

Specialistul a mai spus că o corecție bugetară nu se poate face numai prin diminuarea cheltuielilor. În schimb, Dăianu spune că este nevoie și de creșteri de venituri fiscale prin “revederi de taxe şi impozite şi eforturi de colectare mai bună, reforme ale funcţionării Statului, ale companiilor de stat.”

Daniel Dăianu consideră că există mai multe teze greșite în spațiul public. Un exemplu în acest sens este ideea că economia este susținută doar de sectorul privat sau că fondurile europene pot acoperi deficitele.

“Nu s-a înţeles urgenţa în care se află România, funcţionarea pieţelor financiare, şi că nu poţi veni cu promisiuni ca cele făcute în anii trecuţi – este o problemă de credibilitate”, a mai spus acesta. Specialistul consideră greșită și ideea potrivit căreia listarea la bursă a companiilor poate rezolva problema deficitului.

În același timp, economistul nu susține ideea potrivit căreia deficitele din 2023 și 2024 sunt explicate prin investiții. Acesta a spus că multe dintre investițiile publice sunt finanțate cu bani europeni.

“Când o reformă bugetară/fiscală, o reformă a statului, afectează venituri ale oamenilor, firmelor, dispute cu emoţii la extrem sunt inerente, mai ales într-o societate profund divizată.

Dar teze şi confuzii ca cele evocate mai sus, dogmatism şi fundamentalisme, egoism şi ipocrizie au îngreunat alcătuirea programului de corecţie. Pe de altă parte, natura umană este complexă, cu trăsături bune şi rele”, a adăugat el.

De ce ar trebui să se țină cont în viitor

Academicianul consideră că, pentru viitor, este esențial ca rectificarea bugetară să aibă în vedere măsurile de corecție. Acesta este de acord cu setul de măsuri ale Ministerului de Finanțe. Mai exact, acesta urmărește lărgirea bazei de impozitare, dar și o colectare mai bună a taxelor și impozitelor.

Dacă nu are loc o consolidare bugetară, aderarea la zona euro nu ar fi posibilă, mai spune Dăianu. Acest lucru s-ar putea întâmpla doar după ce deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB. “Realist, aderarea nu se poate realiza înainte de 2031-2032”, a mai spus specialistul.

“Pachetul de măsuri de corecţie bugetară este preţul pe care îl plătim pentru erorile de politică bugetară din anii trecuţi. Este de dorit ca mult din cheltuielile de apărare sporite în România să se realizeze făcând apel la programul de 150 miliarde euro al UE – care pot avea atât utilitate militară cât şi civilă (şi care includ lucrări de infrastructură).

Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Noul CFM se va schimba având în vedere provocările pentru UE legate de competitivitate şi apărare/securitate.”, a mai spus specialistul.

Dăianu a avertizat că, după 2026, România va primi mai puțini bani europeni. Acest lucru va pune presiune pe execuția bugetară, dar și pe creșterea economică.

Chiar dacă societatea românească are anumite instituții relativ slabe, Dăianu spune că progresul economic de după 1989 nu ar trebui subestimat. Apartenența la UE și NATO vine, de altfel, cu avantaje, potrivit expertului.

Economistul avertizează că este necesară menținerea relației transatlantice. Este nevoie de acest lucru pentru securitatea României și a Uniunii Europene, adaugă el.