Edi, interviu eveniment: “Eu îmi voi apăra renumele de Iordănescu. Niciodată nu voi fi antrenor de antrenamente!”

Edi Iordănescu a acordat un interviu eveniment pentru FANATIK.RO în care a impresionat prin sinceritatea sa și prin dramatismul unor dezvăluiri în premieră. În prima parte a interviului, fostul antrenor de la CFR Cluj a vorbit despre cum a fost aproape de moarte şi cum a fost salvat de medicul acuzat de tragedia lui Vrăbioru. În partea a doua, Edi a vorbit despre relaţia cu tatăl său, Anghel Iordănescu, şi a explicat de ce şi-ar fi dorit un sprijin mai mare din partea tatălui său.

În ultima parte a interviului, Edi Iordănescu a vorbit despre discuţiile pe care le are cu patronul FCSB, Gigi Becali, dar şi de ce nu ar putea niciodată să antreneze Dinamo. Antrenorul a vorbit cu sinceritate şi despre conflictul dintre tatăl său şi Gică Popescu.

„Patronul FCSB mă face încăpățânat, fixist”

Lunile astea ai avut vreo discuție cu FCSB?

– Amicale, cu patronul clubului. Dar înainte să semnez cu CFR, după ce am semnat nu mi-a mai dat niciun semn de viață. Înainte am mai vorbit, dar nu s-a pus problema în această vară ca eu să merg la Steaua.

Nu ți-a propus nimic? Doar discuții amicale? Nici măcar glumițe de-ale lui?

– De principiu, nu există întâlnire pe care să nu o avem la meciuri, la stadion, câte un telefon, să nu mă mai tachineze sau să nu facă vreo glumă, dar mereu le tratez ca atare. Mă face încăpățânat, că sunt fixist, că nu înțeleg lucrurile, că trebuie să înțeleg că în fotbal, mai ales la un club care mă reprezintă, asta spune mereu, că am copilărit acolo, am crescut acolo, că nu pricep cum stau lucrurile (râde)… Întotdeauna domnia sa ar fi dispus zece ani să-mi dea echipa pe mână fără reținere, eu le tratez ca atare pentru că atât de complex cum vă pare patronul clubului în declarații și în pozițiile pe care le ia public, credeți-mă, pe atât de așezat și calculat și bine planificat face totul încât eu niciodată nu duc o discuție de genul ăsta mai departe. Nu știu dacă și-ar dori sau nu ca eu să fiu acolo într-o zi, dar nu e obligatoriu ca Edward Iordănescu să ajungă neapărat acolo. Sunt foarte mândru de locul unde sunt acum, sunt mândru că antrenez CFR și îmi doresc să fiu aici cât mai mult timp.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

De ce îți spune că ești fixist? Ce nu înțelegi?

– Așa consideră Gigi… mă consideră fixist din anumite puncte de vedere.

Ca să discutăm direct, nu înțelegi că Gigi Becali trebuie să-ți facă echipa?

– Nu știu dacă asta și-ar dori, să-mi facă echipa. Așa mă percepe pe mine, mai multe nu pot să spun, doar dânsul poate să răspundă la întrebarea asta. E foarte important în fotbalul modern ca între conducere și antrenor să existe comunicare. Orice idee constructivă la mine e binevenită, niciodată nu am respins o idee bună doar pentru că nu a fost a mea. Dacă am considerat că e în interesul echipei și automat al meu, normal că i-am dat curs. Bineînțeles că mi-a plăcut să mă așez la masă și să discut, bineînțeles că mi-a plăcut să analizez totul. De câte ori mi s-a cerut să fac o analiză a unui jucător, a unei echipe, am realizat-o. Cred că e o relație patronat-conducere-antrenor normală și naturală. Cred că trebuie să argumentezi deciziile importante pe care le iei, trebuie să înțeleagă oamenii care sunt la baza proiectului respectiv ce faci, ce gândești, de ce ai făcut ceva și nu altceva, dar totul trebuie să aibă o anumită limită. Trebuie să fie o linie, o demarcație, eu întotdeauna mi-am construit cercul meu, terenul este al meu și nimeni nu va călca înăuntru! Responsabilitatea, în final, e întotdeauna a antrenorului, el își asumă, el are obligații în contract, dar are și drepturi, iar când tu îți asumi, îți asumi și deciziile finale.

CITEŞTE ŞI:

PARTEA I a interviului cu Edi Iordănescu: “Am fost la un pas de moarte! Doctorul acuzat de tragedia lui Vrăbioru mi-a salvat viaţa!”

PARTEA II a interviului cu Edi Iordănescu: “Tata nu a fost lângă mine cât aş fi avut nevoie”

„Sunt antrenorul echipei, sunt stăpânul și voi fi stăpânul vestiarului întotdeauna”

Acest cerc nu vei accepta niciodată să-ți fie încălcat, indiferent de nume?

– Nu mă interesează numele, eu am numele meu. O reputație de apărat, un renume de Iordănescu… Mă interesează să pot să-mi desfășor activitatea, nu sunt antrenor de antrenamente, sunt antrenorul echipei, sunt stăpânul și voi fi stăpânul vestiarului întotdeauna. Ăsta e un aspect foarte important pentru mine și mereu când am început o negociere cu un club care m-a contactat, nu am fost genul de antrenor care să mă autopropun sau să folosesc intermediari. Cine m-a apreciat, m-a respectat și m-a dorit m-a contactat, și printre primele subiecte pe care le-am abordat a fost să am mână liberă în vestiar, să am susținere și fotbaliștii să simtă întotdeauna că eu sunt stăpânul vestiarului și așa voi fi toată viața. Când nu mai simt sprijin și suport, încep să mă gândesc dacă mai sunt în locul potrivit.

„E păcat ca un conflict să omoare toate momentele frumoase pe care acești doi titani le-au trăit împreună”

Ce părere ai despre acest conflict între Gică Popescu și tatăl tău sau, cum îl descrie presa, între tatăl tău și o parte a Generației de Aur?

– Hai să vă spun ceva… în detaliu nu pot să intru pentru că sunt doi bărbați, doi oameni înainte de toate…

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Două repere…

– Două repere, dar doi foști titani, doi oameni care au marcat o perioadă importantă a fotbalului românesc, care au trăit multe satisfacții împreună și eu sunt sigur că este o chestie doar de moment, care se va rezolva. E păcat ca un conflict de genul acesta să escaladeze și să omoare efectiv toate momentele frumoase pe care acești doi oameni le-au trăit împreună. Știu că tatăl meu întotdeauna s-a atașat de fotbaliștii lui, i-a considerat familie pe majoritatea și ar fi trist ca din cauza unor evenimente mai puțin controlabile de către cele două părți să se ajungă la o ruptură totală. Pentru că sunt două personalități, două pietre tari, sunt temperamente, caractere puternice.

Gică Popescu a spus că tatăl tău a trădat Generația de Aur, rămânând cu Burleanu și că toată generația, el, Hagi, se simte tradată.

– Eu nu pot să vorbesc în numele tatălui meu chiar dacă mereu mi-a plăcut să-l susțin necondiționat și o voi face întotdeauna. Pentru tatăl meu voi face totul și-mi voi asuma absolut orice pentru că reprezintă enorm… precum și mama mea, familia mea, reprezintă totul pentru mine, dar chiar pot să spun că știu foarte bine ce a fost în mintea și sufletul tatălui meu în acea perioadă și cred că dacă greșește într-un fel, greșește că nu știe să-și expună sau chiar să-și apere cauza. Și dacă el n-o face, pot să spun un singur lucru, că tatăl meu nu numai că era extrem de îndemnat și avea susținere extrem de mare să candideze cu șanse foarte mari să iasă atunci președintele federației, și știu ce vorbesc, la acel moment…

La momentul Gică Popescu…

– La momentul Gică Popescu. Avea susținere foarte mare și nu intru în detalii, dar văzând că Gică își dorește atât de tare să candideze, că are susținere la rândul lui, foarte puternică în special din partea foștilor lui colegi, tata a decis să facă pasul în spate, deci a fost un prim gest care a dat, din punctul meu de vedere, o dovadă de caracter extraordinar, a făcut-o și a gândit cu inima și nu cu mintea în acel moment…

„Tatăl meu putea fi președintele FRF, dar s-a retras pentru Gică Popescu”

Chiar putea să câștige din ce cunoști tu…

– Eu spun că avea șanse foarte mari, avea susținere foarte grea… A făcut pasul în spate, ba mai mult, a intrat în echipa lui Gică Popescu, dar să nu uităm un amanunt foarte important, că tata deja activa în Federație. La inițiativa domnului Mircea Sandu a venit acea propunere, era director tehnic, venea după o perioadă foarte bună, e adevărat, de inactivitate, dar și-a dorit tot timpul, sentimental, să continue să dea ceva pentru fotbal și s-a gândit că experiența lui la nivelul cel mai înalt, statutul lui, numele lui, ceea ce reprezenta și reprezintă el în continuare pentru fotbal, toate aceste lucruri puteau să ajute fotbalul românesc. A intrat în Federație, a intrat în echipa lui Gică Popescu, dar din păcate Gică nu a mai apucat să candideze, asta a și spus mai voalat tata, că dacă Gică va candida și va pierde alegerile, el, făcând parte din echipa lui, ar fi ieșit total din Federație. S-ar fi rupt totul… Atât timp cât acest lucru nu s-a mai întâmplat, tata nu mai avea acea posibilitate de a candida pentru președinția Federației și dacă ieșea din Federație ar fi însemnat finalul lui în fotbalul românesc. Nu ar mai fi putut să facă altceva. A rămas în Federație, după care a avut o discuție cu noul președinte, domnul Burleanu. Tata a planificat lucrurile de la început și a spus că dacă i s-a propus, pentru că i s-a propus să continue, acceptă cu o singură condiție, să aibă un rol prin care să poată să ajute fotbalul românesc, altfel mai bine să nu continue, nu voia să aibă un rol decorativ. Și asta s-a întâmplat. Asta nu înseamnă că tata nu a regretat ce s-a întâmplat cu Gică și nu numai cu Gică, și cu ceilalți oameni din fotbal care au avut, din păcate, acele probleme, nu înseamnă că nu l-a întristat, dar cred că dacă cineva, și nu mă gândesc la Gică, crede că tata ar fi putut să se implice…

Adică să trădeze!

– Cu intervenții ca să schimbe într-un fel acel moment, probabil că nu este suficient de conștient și de rațional. Nimeni nu putea să intervină într-un fel, nimeni nu putea să salveze acel moment…

Să oprească Justiția…

– Deci era decizia exclusiv a Justiției. Și dacă ne gândim la trădare, hai să ne uităm câți foști componenți ai Generației de Aur se regăseau și încă se regăsesc în structurile Federației. Cred că e bine să se întâmple asta și nu trebuie să gândim cu patimă…

Cine nu e cu noi e împotriva noastră! Cu Popescu și cu Hagi tu ai avut sau ai vreo relație sau doar respect, atât?

– În momentul când am fost sunat de Grișa Gancev, patronul lui ȚSKA Sofia și Hristo Stoicicov pentru a prelua echipa, eu eram în discuții cu un alt club din altă parte, nu din România, tot din străinătate, grupare cu tradiție. Am ezitat un pic să preiau ȚSKA Sofia pentru că știam de problemele lor. Și am primit două telefoane, unul de la Gică Popescu, unul de la Gică Hagi. Ambii m-au susținut necondiționat și au vorbit extraordinar de frumos în ceea ce mă privește. Le-am mulțumit atunci personal și le mulțumesc și acum public. Au dat dovadă, în special Gică Popescu, că nu amestecă o situație cu cealaltă, asta înseamnă caracter, știu că au vorbit foarte frumos despre mine și lucrul ăsta nu doar m-a bucurat, dar m-a și onorat. Iar cu Gică Hagi de câte ori l-am întâlnit ca adversar, întotdeauna ne-am strâns în brațe și va avea tot respectul meu pentru că acești oameni, Hagi, Popescu, Ilie Dumitrescu, Dan Petrescu, Lăcătuș…

Lupescu…

– Mă refer mai mult la cei din tabăra Stelei pentru că eu la picioarele lor am crescut și la picioarele lor m-am format încă din momentul când am făcut primii pași în Ghencea. Eram un ghemotoc ce se încurca printre acești uriași jucători. În momentul de față sunt antrenor profesionist și exceptând un singur club pe care, chiar dacă-l respect foarte tare, nu pot să-l antrenez, în rest…

Niciodată FCD în ADN!

Ce club?!

– Clubul care a fost în luptă cu Steaua de când eram eu mic și mă refer la Dinamo. În rest…

La Dinamo, serios, niciodată?

– Nu, am spus-o, asta pentru că nu aș putea fi acceptat niciodată acolo și la rândul meu, nu aș vrea să trădez…

Un ADN până la urmă…

– Un ADN, un club, o istorie pe care eu nu o să o reneg niciodată.

Despre cazul Ioniţă: „Ioniță nu a fost în lot pentru Supecupă. Când am venit la CFR l-am simțit entuziasmat, însă au fost lucruri cu care nu am fost de acord și unul a fost că l-am găsit într-o formă fizică deplorabilă,  în contradicție cu ceea ce așteptam, kilograme multe în plus, nu a mai avut grijă de el cum avea în perioada Astra, cea mai bună perioadă a lui. Nu a mai avut grijă de viața lui așa de mult, iar perioada centralizată, cele două cantonamente trecute, a suportat-o extrem de greu. I-am spus că eu nu pot în trei, patru săptămâni maxim să repar tot ce el nu a mai făcut bine în ultimele șase luni. Ar fi fost nedrept față de alți colegi ai lui dacă el se afla în primul „11” sau chiar în primul 18. Dar va avea șansa lui!”

Principala contacandidată la titlu: „La momentul ăsta pot să spun că FCSB este contracandidata noastră la titlu, și prin tradiție, și prin lotul pe care îl are și marcat puțin de ultimile două plecări de la Craiova, dar, și e un dar pe care pun mult accent, am eu un sentiment că la Craiova campania de transferuri nu s-a terminat”