Sport

Editorial Cornel Dinu. „D-ale carnavalului” cu norocul lui CFR Cluj, răbdarea lui Gigi Becali, trufia pedepsită a Rapidului și măgăria nepedepsită a arbitrajelor

Cornel Dinu comentează, în exclusivitate pe FANATIK, etapa 12 din SuperLigă: norocul lui CFR Cluj, răbdarea lui Gigi Becali, trufia Rapidului și măgăria arbitrajelor.
04.10.2022 | 09:17
Editorial Cornel Dinu Dale carnavalului cu norocul lui CFR Cluj rabdarea lui Gigi Becali trufia pedepsita a Rapidului si magaria nepedepsita a arbitrajelor
Editorial Cornel Dinu. „D-ale carnavalului” cu norocul lui CFR Cluj, răbdarea lui Gigi Becali, trufia pedepsită a Rapidului și măgăria nepedepsită a arbitrajelor. Foto: colaj Fanatik & sportpictures.eu
ADVERTISEMENT

Etapa 12 din SuperLigă a confirmat norocul „divin” al lui Dan Petrescu, CFR Cluj câștigând iarăși cu minim de fotbal, Nică Dică îi testează răbdarea lui Gigi Becali, Adrian Mutu n-a reușit să antreneze trufia „copiilor”  și Rapid a fost pedepsită de Cenușăreasa Târgoviște, peste toate revoltându-mă măgăria unor arbitraje revoltătoare numai pentru noi, nu și pentru Vaxsaras.

Editorial Cornel Dinu. „D-ale carnavalului” cu norocul lui CFR Cluj, răbdarea lui Gigi Becali, trufia pedepsită a Rapidului și măgăria nepedepsită a arbitrajelor

Un fel de „D-ale carnavalului” au fost întâmplările, faptele, deciziile și d-aia comentariile săptămânii apuse. Ne-am mințit, iarăși, cu harul din gena mioritică, după ce ani de-a rândul am bătut Bosnia, scoasă parcă din tunelul prin care se strecurau amărâții locuitori din Sarajevo când, deasupra lor și oricărei umanități, se sfâșiau sălbatic bosniacii și sârbii în tunuri.

ADVERTISEMENT

Treceau printr-un purgatoriu, după care, parcurgând vreo zece kilometri până să ajungă să ia apă, lunetiștii din ambele tabere îi trimiteau pe lumea cealaltă, cu siguranță mai bună, fără deosebire de etnie. A scăpat din această golgotă fratele meu, marele bas sârb de la Opereta noastră  Dusan Bugarin. „Dușko” atunci când venea prin cantonamentele lui Dinamo. Căsătorit aici cu diva anilor ’60 Virginica Romanovski, plecat „acasă” la pensie și înălțat la cer în 2017, la 86 de ani, odihnească-l Domnul… Peste toate și peste toți rămâne și azi praful de pușcă al Balcanilor cu chibritul mereu lângă fitil…

Revenind la oile noastre, Edi Iordănescu a rămas. Suntem plini de încredere declarativă pentru Europenele viitoare. Mereu viitoare… În fine, se caută, totuși, un „car Păun” pentru încă o ratare, „cadindatul” caragialesc fiind, se pare, Mihai Stoichiță.

ADVERTISEMENT

Normal când avem de-a face cu un personaj de operetă tragică precum Răzvan Burleanu, care cântă de te-ncântă, cu limba dată prin toate alifiile politichiei „originale, de tip nou”. Fără scrupule și orice simț al datoriei în afara celui față de el însuși, neavând în comun cu fotbalul decât pe taică-su, să-i dea Dumnezeu sănătate că a fost fotbalist.

Dovada „intelighenției” în materie de fotbal a fiului rătăcitor… de fapt rătăcit prin fenomen, este abracadabranta formulă pentru desfășurarea Cupei României, găsită în puțul gândirii unor colaboratori olandezi plătiți cu doar 100.000 de euro se zice. Pentru ce? Pentru ceva complicat, forțat, nenatural, de neînțeles și de nereținut. Să fie și aici miresme de „pará-ndărăt”, cam la fel cu prea multe din cele se întâmplă în lume? Nu-i exclus… Suntem de prea multe decenii fără coloană vertebrală, căzuți în derizoriu, deci, din păcate, trebuie să fim pregătiți și pentru mai rău… Că întotdeauna se poate mai rău…

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Craiovele Mititeilor și Croitorului, Rotarilor și Rădoiului stagnează în mediocritate, deși tot promit „maxima”

Cum era să pățească Craiova Rotarului și Rădoiului, dacă Daniel Florea, singur-singurel cu David Lazar, nu rata „voluntar” la începutul prelungirilor din finalul jocului încă neregăsit de olteni pe „Ion Oblemenco”.

Tot un punct, dar în penumbra de la Mioveni, a luat și Craiova Mtiteilor și a Croitorului. Meritat. După ce jocul a început cu 30 de minute întârziere din cauza nocturnei, încăpățânată și capricioasă în „uite-o, nu e”. Nu vreau să cred că a fost un exercițiu pentru criza de energie care ne bagă zi de zi, clipă de clipă bezna în creiere și frigul în oase pe toate canalele… multe doar adevărate canale la figurat… de așa-zise „știri”.

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Cu Petrolul, Doamne, Doamne al fotbalului l-a mângâiat din nou pe creștet pe Dan Petrescu

Petrolul s-a apărat practic și realist la Mediaș, pe terenul de bejenie al lui CFR Petrescu. Care a adus numai o ploaie á la Cluj în locul calității jocului pe care o tot așteptăm și o așteptăm de la echipa care tot ia și tot ia titlul de cinci ani încoace.

Doamne, Doamne al fotbalului i-a mângâiat iarăși pe creștet pe Dan Petrescu și ai lui. Au câștigat în fața Petrolului după o lovitură liberă în primul minut al prelungirilor, prin capul cu cap al intratului Cristi Manea, uitat de marcaj în colțul careului mic.

E greu de rezistat în fața televizorului la aceste dispute tare chinuite și chinuitoare. Adevărate pedepse pentru pătimașii fotbalului ce trebuie să se întărească astfel în… suferință! La noi suferința este, însă, de prea lungă durată, cu rare excepții de calitate a meciurilor față de ce vedem la alții.

Chiar mă crucesc când îmi aduc aminte recitalul dat de sârbi când s-au jucat cu puternicii norvegieni precum motanii cu șoriceii în Liga Națiunilor. Cu mult lăudatul Haaland în rol ratat de Harald Vikingul fără „luptătorii” săi, blocați pe „corabia” Ullevaal de importanța partidei de „care pe care”. Altfel buni, dar nu cu „partizanii” actuali ai lui Piksi Stojkovic. În a cărui țară, obligatoriu trebuie spus asta, fotbalul îl învață copiii în cursuri „la zi”, cu profesori adevărați. Majoritatea foști jucători, care se ocupă numai de instruirea primară corectă de ani buni, fără întrerupere și șpăgi de la părinți. În timp ce la noi impostura și abjecția morală sunt practici cotidiene în toate domeniile.

Editorial Cornel Dinu. Farul lui Hagi luminează de sus SuperLiga, iar Sepsi a luat-o încet, dar temeinic, în sus

Revelația surprinzătoare a acestui tur, echipa săracă a Sibiului bogat, ditamai orașul „prezidențial”, a primit iar „acasă” la Mediaș, că stadionul ce adevărat „de-acasă este, ca și la Târgoviștea mea, o penibilă continuă amânare, pe Sepsi. După 5 victorii consecutive, una în Cupă, Hermannstadt, mai liniștită cu banii, s-a neliniștit în joc și a pierdut în a treia victorie consecutivă a „șepșilor”.

…Care au transformat zicala mioritică „Cine n-are nemți, să-și cumpere!” în „Cine n-are unguri, să-și cumpere!”. Și italieni, să nu-l omitem pe seriosul Cristiano Bergodi. „Che tace e fa”. Și care a așezat echipa dioszegiană solid pe cărarea marcată spre vârf.

…Vârf luminat în continuare de Farul lui Gică Hagi. Care a trecut greu, dar convingător în inferioritate numerică, de „Bătrână doamnă” UTA, hărțuită la dans de prea mulți ce se vor șefi la dat cu părerea peste legenda din Arad.

Editorial Cornel Dinu. FCSB – FC Argeș, meci de nivel european, arbitrat la nivel de pârloagă. Nică Dică se joacă periculos cu focul „becalian”

Într-un fel, capul de afiș al etapei a fost FCSB – FC Argeș. …Și prin tradiția de decenii, de când FCSB era Steaua și Piteștiul era… Dinamo! Măcar așa amintind de echipa mea hingherită de prea mulți profitori și resuscitată de masa din ce în ce mai șubredă a unor suporteri de excepție.

Și, într-adevăr a fost o dispută de apreciat ca ritm și execuții, cu nimic mai prejos decât meciurile din campionatele europene puternica la care privim cu jinduire perenă. S-a jucat deschis, cât mai repede pe porți, iar evoluția palpitantă a scorului a sporit și mai mult dramatismul partidei.

Gigi Becali își permite să vină mereu cu noutăți, Omrani dovedindu-se, însă, ca și la Cluj ades, mai mult „băiat reușit într-un club de noapte” decât mult-căutatul Golgeter. Păcat că-i e forțat să fie ce nu poate fi și îi uzurpă locul unui Miculescu mai tânăr, mai dotat, mai curat… marcator.

FCSB joacă încă sub valoarea numelor titulare, cu o bancă de rezerve care ar avea loc în oricare prim „11” din SuperLigă. Nică Dică pare încă neînțeles de jucătorii săi, care dau impresia că joacă șa întâmplare, ghidându-se doar din instinctul și talentul de fotbaliști. Să vedem cât mai are Gigi Becali răbdare cu nerăbdarea de a-și vedea… banii jucând fără probleme și emoții cu orice echipă din „țarcul” mioritic.

Un cuvânt și despre arbitrajul lui George Găman. Penibil. Cu VAR cu tot. Atât. Și n-a fost singurul caz al etapei. Prea mulți neaveniți în gașca grecoteiului Vaxsaras. De la firul ierbii în groapa cu VAR. gafe peste gafe, etapă de etapă. Dar CCA este, la fel cu Justiția, inamovibilă. Și la fel de penibilă. O rușine.

Editorial Cornel Dinu. Surpriza de la Chindia – Rapid a fost posibilă și din cauza unui arbitraj scandalos, care a „ajutat” determinarea Târgoviștei să bată suficiența și trufia Giuleștiului

„Matineul” jocurilor de luni a fost o jumătate de surpriză. U Cluj, resuscitată de Eugen Neagoe și neînvinsă de 4 etape, a mai scos o cărămidă din postamentul scaunului de antrenor al lui Mihai Teja, Botoșaniul logofătului Iftime ot Bucovina uitând să mai câștige de 6 etape.

Marea surpriză, aș spunea nu numai a etapei, dar și a campionatului, s-a săvârșit de către Chindia Târgoviștei mele împotriva unui Rapid de nerecunoscut. „Nemotivat”, a spus chiar Adrian Mutu, antrenorul trădat de mentalitatea păguboasă a desconsiderării adversarului manifestată de „copiii” săi. Concretizată în cel mai slab joc al giuleștenilor din acest sezon.

„Am venit să jucăm cu desculții ăștia de pe ultimul loc, noi, care suntem pe primul loc”. Numai că simpla prezență pe teren n-a fost suficientă pentru a pleca în Giulești cu cele 3 puncte. Nici schimbarea destul de rapidă a Rapidului din 4-2-3-1 inițial într-un clasic 4-4-2 după înlocuirea indolenților Costache și Ioniță cu Papeau și Luckassen încă din minutul 37, nu i-a trezit pe ai lui Mutu.

Au tocat apărarea eroică a Chindiei cu mingii lungi, din ce în ce mai disperate pe măsură ce trecea timpul, greșelile elementare individuale au abundat, i-a mai dezavantajat și arbitrajul, n-a fost să fie seara lor, totul le-a mers prost.

Că am amintit de arbitraj, nu pot să înțeleg cum poate exista un specimen ca acest Rusandu nu numai la nivelul primei ligi, dar chiar în tot fotbalul românesc în general.

Nu-mi amintesc de când n-am mai văzut atâtea interpretări greșite ale fazelor de joc, de la faulturi elementare date invers sau nedate la golul anulat aberant de Rusandu, aiurea, penibil mai ales după ce s-a chiorât degeaba în televizorul dat cu VAR.

Dezastruos este un atribut prea omenos pentru circul prestat de caricatura asta la Ploiești. Punem pariu că-l vedem distrugând un meci și etapa viitoare? Pentru că Vaxsaras ăsta conduce CCA-ul ca pe un stat în stat, deasupra oricăror legi și regulamente, și nu dă socoteală nimănui, protejându-și hoții și incompetenții gen Rusandu. N-are nimeni o… brichetă să-i dea… lumină?!

ADVERTISEMENT