Dan Petrescu pare rupt de realitate. Să acuzi arbitrajul că CFR Cluj a pierdut meciul cu FCSB după ce „frânarii” au făcut cel mai slab joc din ultimii ani și n-au tras decât un șut pe poartă, în minutul 90+3, față de 13 ale adversarilor, denotă probleme grave de înțelegere a realității.
Discursul lui Dan Petrescu ulterior meciului din Gruia a fost halucinant. A înlocuit jenant jelania permanentă cu meciurile foarte grele pe care doar echipa sa le are și nedreapta înjumătățire a punctelor (chiar dacă aici are dreptate…) cu acuzația la adresa lui Istvan Kovacs că el, arbitru de Champions League totuși, a decis rezultatul.
În opinia lui Dan Petrescu, jucătorii săi „n-au nicio vină, n-am ce să le reproșez, au jucat în zece, s-au bătut”… ce au jucat?!… s-au bătut, a zis-o cu gurița lui… „cioclul” Istvan Kovacs a îngropat-o pe CFR Cluj la doar două puncte de FCSB. Prin eliminarea care „nu se dă la un astfel de derby”… auoleu, dar la care nivel să dă?! Eliminare mai clară decât lumina nocturnei din Gruia, pe care o dictau 11 arbitri corecți din 10.
Președintele ceferist Cristi Balaj, fost arbitru de valoare, îi cântă-n strună Petrescului. M-a mirat, aveam pretenții la el măcar să tacă pe arbitraj, chiar dacă frustrarea e mare în Gruia. Frustrare care ar trebui să fie din cauza jocului penibil, nu căutând vinovați fără vină.
După opt ani, campioana țării și a realismului dus la un nivel neplăcut în ultimii patru ani „petrești” a pierdut din nou „acasă” cu FCSB. Și contează! „Bercenarii” Becaliului relansând astfel lupta pentru primul loc. La care măcar visează și Craiova lui Reghecampf. Măcar prin euforia dată de ultimele trei meciuri foarte bune, 2-0 la FCSB, 3-2 cu CFR Cluj în Bănie și 3-0 la Farul.
Au fost pline tribunele din Gruia, amintind vremurile lui Remus Câmpeanu și Zoltan Ivansuc, când echipa de suflet a orașului, U Cluj, evolua cu casa închisă. Și făcea spectacol, nu ca aureolata și din culise CFR.
A fost iarăși ciocnirea dorită și impusă de Dan Petrescu: luptă mai mult fizică, fragmentare excesivă a cursivității fazelor, joc închis, urât, contacte dure, presionare a jucătorilor, contractare a compartimentelor pe spații înghesuite. Ce au făcut să asistăm ades la o „respinsa” cu pase prea repede schimbate, greșit, de la cei în vișiniu la cei în alb și retur.
Dar trebuie să precizez că din imposibilele combinații premeditate de atac, chipurile, de data aceasta a lipsit gândirea savantă de joc a Petrescului. Adică fazele fixe, executate de Deac și s-o nimeri unul în fața porții adverse să arunce mingea în ațe.
Halal tactică de traftir, zaiafet, saturnalii, per total doar întâmplări aduse în joc, fără niciun merit creativ. După care, cu mare nesimțire, toți la caserie, înfruptându-se nemilos din drafturile de zerouri greu de apreciat că ar fi corecte.
…Ducându-te cu gândul la înțelepciunea lui Mark Twain: „Este mai ușor să înșeli oamenii decât să-i convingi că au fost înșelați”…
„Fecesebecaliuța” a fost peste „frânari” în majoritatea jocului, chiar și înainte de eliminarea, repet, corectă, a lui Susic. Cu „regizorul” sufleur Gigi Becali în „culisele” palatului său din Pipera și omul „de scenă” Toni Petrea cu aranjatul luminilor de pe margine.
Mai prezenți, mai dedicați, mai rapizi, mai percutanți, urmații „Steluței” din Ghencea, „maziliți” de talpanii Armatei (ce rușine!) la FCSB-ul din Berceni, au fost ajutați, asta e incontestabil, și de eliminarea bosniacului Susic de contestatul arbitru Kovacs.
Cum ajutați au fost și de alt bosniac, Graovac, care n-are loc, ca și Susic, în echipele medii măcar ale Europei și care a deviat în gol șutul lui Octavian Popescu. Care face ce face și rămâne în prim-planul reușitelor FCSB.
Și mai spun ceva… de fapt repet… când singurul șut pe poartă al „chefereului” a fost al intratului Birligea în al treilea minut al prelungirilor, este penibil să spui că „n-au nicio vină, n-am ce să le reproșez, au jucat în zece, s-au bătut” și să reproșezi arbitrului că ți-a mâncat meciul. Ceea ce mă face să vreau ca dezinvoltura FCSB-ului sau entuziasmul Craiovei să câștige titlul. După jocul prestat de cele trei, asta ar fi dreptate.
Campioana ultimilor ani, CFR Cluj, s-a remarcat doar prin cheltuieli neverosimile, pentru a aduce jucători mai mult străini, răsăriți ca soarele atunci când cerul e plin de nori, bugete fantasmagorice, greu de crezut și calitate fotbalistică nu mai multă decât stropii care cad dintr-o pipetă.
Despre celelalte meciuri ale etapei vom vorbi după ultima confruntare, chiar așa, inegală și neinteresantă, cu rezultat știut dinainte, cum se anunță a fi Rapid – Gaz Metan. Dar Rapidulețul este tradițional generator de surprize, așa că…