Editorial Cornel Dinu. Dinamo în jos, Rapid în sus. Diferența o fac puterea financiară și abilitatea managerială a conducerilor

Până la singurul meci de sâmbătă din mini-etapa 6 a SuperLigii, tradiționalul Rapid – UTA, am urmărit nefericit Liga 2. Viitorul Pandurii Târgu Jiu – Dinamo. Conform dictonului mioritic „Asta avem, asta iubim!”. Oricât ar fi de greu, de chinuitor…

Editorial Cornel Dinu. Dinamo în jos, Rapid în sus. Diferența o fac conducerile. Puterea financiară și abilitatea managerială de a aduce antrenori și jucători. De folos, nu la număr

Un meci Pandurii – Dinamo îmi trezește amintiri plăcute… La polul opus de cel jucat sâmbătă, în Liga 2. Eram doar un fel de conducător al lui Dinamo și priveam cu mare admirație, de la Vâlcea spre Târgu Jiu, Munții Căpățânii cu peșterile lor, cea de la Polovragi fiind cea mai spectaculoasă. Zonă carstică, o frumusețe.

…Ca și șederea la hotelul „Gorjul” al proprietarului Doru, om adevărat. Eee, pe atunci ambele echipe jucau în prima ligă. Alte povești ale calității disputelor cu alți fotbaliști. Din păcate doar amintiri…

Acum, chiar dacă stadionul este de admirat, suferi, dacă iubești și respecți fotbalul, pentru soarta potrivnică în care trebuie să arate că mai sunt în viață ambele combatante.

Digi24.ro

Motivul pentru care hoțul de la Spitalul Cantacuzino a furat trei picioare amputate. Ce le-a spus polițiștilor

Pandurii veritabili, ai lui Marin Condescu, vicecampioni în 2013, s-au retras vara asta din Liga 3 și vor încerca să supraviețuiască prin subteranele ligii 4, „județeana” Gorjului.

Pandurii din Liga 2 au pornit în 1998 de la Șirineasa și au fost rebotezați mai întâi Energeticianul, iar acum sunt de… viitor. Viitorul Pandurii Târgu Jiu. Lipsă jalnică de imaginație la alegerea numelui sau confuzie voită de interese locale, „subteranele” de la Târgu Jiu știu adevărul…

„Pandurii” de viitor pierduseră primele două etape fără să înscrie vreun gol până la venirea „câinilor”… salvatori. Am amintit aceste realități ca să știți exact cine a învins pe Dinamo.

Editorial Cornel Dinu. Dinamo e OK. …Pentru orice adversar!

În jocul din orașul geniului atât de teluric al stelarului Constantin Brâncuși, „Pandurii” de viitor s-au dovedit mult mai realiști decât încropeala de echipă și de conducători de la Dinamo.

Digisport.ro

A murit la doar 16 ani. Au apărut imaginile cu lovitura care i-a provocat decesul

…Ca să vedeți că n-am fost dur, ci adevărat în editorialul scris după dresura Oțelului din etapa anterioară… Pornind de la învățăturile neaoșe că, de cele mai multe ori, „Gura lumii adevăr grăiește”, chiar și slobodă, și că „Nu iese fum fără foc”.

A dominat, oarecum, suferinda „haită”  a „câinilor roșii” (de… rușine). Dar cam ca amenințările nord-coreene. Mult zgomot pentru nimic. Dar chiar nimic! Portar oncerigen, apărare care transformă orice atac advers în ocazie de gol, pentru ei, evident, mijloc bezmetic în lentoare, atac buhăit. În rest e totul OK… pentru orice adversar.

Editorial Cornel Dinu. Umbrele „câinilor” au bifat doar simpla prezența fizică pe teren, mai mult propagandistică pentru… „birouri” decât eficientă în iarbă

Pandurii au fost mai bine așezați, punându-și la maxim în valoare puținele calități. Începură timorați de numele adversarei, nu a adversarilor. Când își dădură sama că e mare, mare diferență între cele două entități de „nume”, oltenașii buha, buha, lungă și pe-a doua că e o pâine de mâncat cu apărarea neapărată, mijlocul sublim, dar inexistent și atacul… care atac?… ale lui Dinamo.

..La care e greu de spus dacă transferurile la număr pot fi și de calitate. Despre Iglesias, Bena, Ghezali, abia veniți și deja titulari (asta spune multe despre lotul dinamovist…), e greu de spus ce pot după primele evoluții, e clar că nu sunt vreo minune, dar nici nu-i „mușcă” mingea și nici ei pe ea, sunt prieteni cu „obectul” muncii și par că au făcut „studiile” fotbalistice „la zi”.

Umbrele „câinilor” au bifat doar simpla prezența fizică pe teren, mai mult propagandistică pentru… „birouri” decât eficientă în iarbă, în prăbușirea în formă continuată, deci agravantă, a umbrei de echipă. O continuare în timp a latinescului „O, tempora! O, mores!”. O, timpuri! O, moravuri! Mai ales moravurile care au așezat pe Dinamo pe eșafod de câțiva prea mulți ani.

Editorial Cornel Dinu. Imaginea din tribuna Giuleștiului pe care o vreau la „Din amo”. Din dragoste. De „câini”…

Dispută cu multe ciocniri între Rapid și UTA. Pe freneticul stadion nou din Giulești. Ritm, angajament, suspans, atmosferă. Deosebită, reconfortantă când, de ceva timp, la meciurile echipelor noastre de tradiție, ne încântă spectacolul tribunelor din ce în ce mai pline. Bine, mai puțin nebunia barbară a petardelor…

…Ce n-au fost în Giulești, poate și ca o pildă că galeria Rapidului e mereu unită și-și respectă prin comportament echipa. Și o premieră, de asemenea pilduitoare: prezența domnului Dan Șucu împreună cu soția Diana la vedere în tribuna oficială.

Mângâie-ne, Doamne , să mai vedem așa ceva și la alte „firme” fotbalistice de la noi! …Știți voi la care mă gândesc în primul rând… Dinamo se poate despărți „Din amo” ca să justifice cauza: din dragoste, jumate românesc, jumate latinesc…

Editorial Cornel Dinu. Golul brazilian al lui Junior Morais a deschis balul, catenaccio pe „mutește” care a urmat l-a închis

Rapidul lui Adi Mutu a dominat prima repriză, concretizată prin șutul de excepție (și pentru el!), spre „folha seca”, al lui Junior Morais, din minutul 17. Devreme destul ca să mai anunțe și alte „plase”. Dar nu a fost să mai fie…

Pentru mulți, evoluția Rapidului în continuare, mai ales în repriza a doua, a dat impresia că se „închide” italienește, mizând pe contraatac. Chiar și în superioritate numerică din minutul 73, după eliminarea lui Idriz Batha, prea aprig combatant colecționar de cartonașe.

Vreau să cred că a fost o tactică aplicată „mutește” spre catenccio, nu vreau să cred că giuleștenii au suflu de veche locomotivă cu aburi „Pacific”, născută acum vreo 133 de ani, pe la 1889, ca să „taie” continentul american de la un ocean la altul.

Și, astfel, UTA a ieșit la rampă. Arțăgoasă, bine așezată, dispusă la efort și capabilă să-l susțină, cu lecția bine învățată de „acasă”. Echipa antrenată de Ilie Poenaru și Marin Dună este de apreciat că și după eliminarea amintită a „împins” mereu jocul spre poarta rapidistă, lipsindu-i tare mult un… Miculescu!

Editorial Cornel Dinu. Tresăririle „Bătrânei Doamne” au fost calmate magistral de Horațiu Moldovan

„Bătrâna Doamnă” (oribil, de neacceptat și de amendat drastic bannerul mizerabil cu trimitere la porecla istorică a echipei arădene, afișat de peluza altfel minunată a Rapidului…) a tresărit de două ori, la ocaziile lui Keșeru, minutul 90 și, mai ales, Vukcevic, minutul 90+3

Horațiu Moldovan și-a dovedit, însă, din nou, calitățile de mare portar, salvând, aproape miraculos la șutul lui Vukcevic, victoria minimalistă a giuleștenilor. Compensând astfel gafa de la golul victorios al Petrolului din etapa precedentă.

Astfel, Rapid s-a așezat, merituos și meritat zic eu, deocamdată, în fruntea SuperLigii noastre. Iar din duelul Mutu vs Poenaru s-a redovedit că și foști fotbaliști mai… muți pe teren pot fi buni antrenori. Ce, Ferguson, Klop, Mourinho, Nagelsmann, dau doar câteva nume de mari tehnicieni, au uimit tribunele și în tricoul de jucător? Rămân „de neînțeles căile Domnului și în fotbal”…