Editorial Cornel Dinu. Gânduri păgâne în Săptămâna Mare și Sfântă a Paștilor. De la Berlusconi la Burl(e)anul FRF

Cornel Dinu „gândește” păgân și scrie istoric în Săptămâna Mare și Sfântă a Paștilor. Amintiri fotografice de pe Calea Victoriei interbelică, saltul fals de la Sepp Blatter și Michel Platini la Gianni Infantino și Aleksander Ceferin, Superliga din mintea lui Silvio Berlusconi pe când Milanul „curenta” Steaua într-o finală într-adevăr numai a campionilor europeni și rolul lui Răzvan Burleanu în „sala” FIFA, toate într-un editorial scris cu pană ascuțită, de… Procuror!

Știm din negura vremurilor că mai mult așa suntem în efemerul ființei umane cum se spune: „Chipul este imaginea sufletului”. Și, la fel de adevărat: „Spune-mi cu cine se ia ca să-ți spun cine e”.

Multe expresii mai sunt și se pot dezvolta din experiența trăirilor pe diferite teme. Desigur, cu un procent de relativitate în toate, nici astfel de „constatări” nu sunt infailibile.

Editorial Cornel Dinu. Gânduri păgâne în Săptămâna Mare și Sfântă a Paștilor. De la Berlusconi la Burl(e)anul FRF

Aș mai aminti că, s-a confirmat de nenumărate ori, poți fi lângă un semen zeci de ani, te înșală, te părăsește, dându-te uitării când nici nu-ți trece prin gând și te lasă perplex, fără cuvinte…

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Aș da un exemplu simplu. Priviți chipurile și comportamentul multora dintre singuri-auto-numiții politicieni ai ultimilor ani. Indiferent de partidul unde s-au bulucit doar ca să ajungă la borcanul cu miere, singurul lor țel politicianist. Ce datorie obștească, ce interes național, doar să-și umple teșchereaua contează…

Te-ntrebi, firesc, chiar dacă n-ai prea multă experiență de viață, dacă și aceștia sunt opera Creatorului… Om și el, nespunându-se fără temei în Biblie că „În ultima zi a Creației, Dumnezeu a spus: «Să facem om după chipul Nostru, după asemănarea Noastră»” (Geneza 1:26). Fiind ca noi, a fost și el supus greșelii…

Editorial Cornel Dinu. Decența superbă și în ținută a trecătorilor de pe Calea Victoriei interbelice vs „Sic transit gloria mundi”

Văd din zbuciumul memoriei fotografiile cu cei care călcau, printre mașini, Calea Victoriei prin față pe la „Capșa” și „Cercul Militar” în perioada interbelică… Ce decență în superba ținută a trecătorilor… Și Doamnele, și Domnii cu pălării, rochii, taioare, deux pieces și costume musai cu vestă impecabile, de la vaporos la dungă…

Tatăl meu și cei care au mai rămas de atunci au purtat până în ultimele peripluri ale vieții pământești pălării ce și le ridicau cu noblețe în fața celor pe care îi salutau, fie doamne, fie domni. Da, sunt nostalgic! După adevărata frumusețe, după adevărata eleganță, după adevărata civilizație până la urmă…

Digisport.ro

Ilie Năstase a văzut "bijuteria" de 2,8 milioane € a lui Ion Țiriac și a făcut gluma zilei

Sigur că civilizația umană se schimbă mereu. Acum, parcă… de fapt sigur, în rău. De la chipuri și comportamente până la felul în care se îmbracă oamenii. Forțându-mi imaginația, la vederea acestor astfel și altfel de specimene… umane, că doar respiră și ele, păstrându-și instinctele… cred că și maimuțele din Amazonia le-ar privi cu ciudată curiozitate.

Sugerându-ți că „Sic transit gloria mundi” (traducerea e pe wikipedia) este o premoniție de necontestat, ce ar trebui să ne pună în gardă, măcar, că nu-i de bine în multe din ce facem.

Iar dacă în genialitatea sa cultă, dar și zgubilitică uneori, prietenul Răzvănel Boanchiș, tachinându-mă, îmi spune că „din pământul fostei Iugoslavii (de unde este familia mamei mele), dacă forezi iese sânge”, din al nostru, acum, ies lacrimi…

…Văd, simt și aș vrea să mângâi aceste lacrimi, ca și pe cele ale bătrânilor și ale atâtor năpăstuiți, prea mulți, „opera” ultimelor decenii de „democrație originală”, orientată numai pentru „aleși”, bolnavă…

Editorial Cornel Dinu. Drumul de la sclavagism la… globalizare, cerc închis de hecatombe de vieți neștiutoare și nevinovate

Pe mapamond răul este preponderent. O altfel de Sodoma și Gomora, bine-nțeles mult mai diversă, perfecționată în maleficul său. Cu accente diabolice diavolești, ce, sper, nu vor dura… Dar își vor face mendrele un timp… mult timp…

Lumea se va reașeza, se va redefini altfel. Sper că în bine… Semne sunt și în această privință. Globalismul, dacă într-adevăr atunci când se va instaura va da oamenilor o existență măcar echilibrată…

…Demnă, capabilă să pună la index excesele pornirilor instinctuale de a avea abțibilduri de bogății deșarte și de a lovi aproapele după bunul plac.

Sclavagismul părea o formă de așezare a sorții mai sigură decât comuna primitivă. Avea cătușe și lanțuri, dar parcă dispăruse bâta spărgătoare de țeste oricând și pentru orice.

Feudalismul a adus închinăciune și supunerea în fața unor așa-ziși „unși” de Providență. Mai grijulii cu cei care respirau în preajma lor, prin impunerea și respectarea vasalității.

Capitalismul a fost efectul și al unei revoluții tehnologice, care a creat privilegiații talentați în a acumula însemnate conturi bancare. Din care firimituri doar înșelător sclipitoare îi mulțumeau pe cei atât de mulți sortiți să-și îndoaie verticalitatea nativă prin muncă (mai ales) în folosul primilor. Ceea ce est și acum, în deghizarea „democratică” numită „economie de piață”…

Drama civilizației a fost că trecerile de la ce a devenit de nesuportat la ceva ce părea mai bun s-au făcut prin sacrificii care au lăsat în urmă hecatombe de vieți neștiutoare și nevinovate. Luați amploarea cataclismelor conflagrațiilor mondiale ale secolului trecut… și dacă am avea minți luminate ar spune și ar decide „Gata! Ajunge!”. Dacă…

Editorial Cornel Dinu. Superliga din capul lui Berlusconi, germenul separării nedreaptă între cluburile mari ale Occidentului, care luau „potul” și cele ale Estului, care primeau doar „firimituri”…

Sigur că și fotbalul a trecut printr-un așa-zis progres într-o perioadă mult mai scurtă de timp. Sunt doar câteva „secunde”, însă, la nivelul istoriei, între proclamarea lui Jules Rimet că „fotbalul este un sport popular, al maselor, deschis tuturor fără discriminări și acțiuni acaparatoare” și delirul lacom de acum câteva zile…

…Când câțiva președinți de cluburi au vrut să creeze o Superligă a bunului lor plac, nerealizând că, deja, fotbalul jonglează cu prea multe zerouri sfidătoare la adresa austerității trăite de mapamond.

Separarea asta a fost declanșată în urmă cu doar câțiva ani chiar de către forurile conducătoare ale fotbalului. Că socotim și interpretăm pregătirea terenului, generic vorbind, în acest sens, de Sepp Blatter și Michel Platini, și ajungem la aceiași urmași ai Ordinului Templierilor și ai Cavalerilor Ioaniți, Gianni Infantino și Aleksander Ceferin, nu-i doar o coincidență.

O separare nedreaptă între cluburile mari ale Occidentului, care luau „potul” și cele ale Estului, care primeau doar „firimituri”…

Puțini știau că această idee a aparținut mai întâi, într-un fel mai puțin periculos, dar asemănător, celebrului Silvio Berlusconi. Cu începutul declarației după ce Milanul lui i-a dat Stelei patru „boabe” în finala Cupei Campionilor Europeni din 1989, de la Barcelona. Atunci când Cupa Campionilor Europeni era, într-adevăr, doar a campionilor europeni…

Atunci, cu mintea în fumul înșelător parcă de Delphi, centrul universului pentru vechii greci, al supremației la care ajunsese echipa sa, cu Arrigo Sacchi pe bancă și el la „butoane”, de la vila sa din Arcole, declara că pregătește un lot de 40 de jucători. Practic două echipe, una pentru campionatul intern și alta pentru presupusa competiție internațională a cluburilor europene.

Eram la sfârșitul anilor ’90, cu câțiva amici din „Forzza Italia” a lui „Il Cavaliere” și cu fratele său Paolo, cu arest la domiciliu!, la clubul lor de golf de lângă Milano. Mai întâi, Guido Podesta, „onorevole” parlamentar european, voce puternică în favoarea aderării României, l-a întrebat pe Paolo: „După ce ai divorțat de prima soție, ia-i dat un castel… Celei de a doua i-ai dat o vilă… Acum, când ești la a treia, parcă balerină, no?, dacă vă separați sper să-i dai doar un apartament…”.

Iar Paolo i-a replicat simplu, elocvent, în stil pur de… cartier românesc: „Să nu te f…ă grija! Curând, Silvio va crea un campionat al celor mai mari cluburi continentale. O să-mi permit să-i dau și ăsteia tot un palat, ca la prima”.

S-a lăsat tăcerea între noi pentru câteva momente… Se auzeau doar lătrăturile, parcă aprobatoare, ale celor doi câni-lupi din cuștile de la intrare ce apărau domeniul. Împreună cu doi paznici. Desigur… sicilieni!

Editorial Cornel Dinu. Blestemul lui Virgil Economu și desenul lui Gopo de la FRF, doar ridicător de mână în „sala” FIFA

Unde am ajuns, unde suntem noi în această nouă definire/edificare/dictatură europeană, spuneți-i cum credeți că este mai adevărat, este dureros de simplu de apreciat….

„Burlanul” federal este pe post de doar ridicător de mână în „sala” FIFA. Dă bine, e tânăr, aduce cu desenele lui Gopo, chip cu zâmbet cioplit, ca și ceilalți „emanați” de haosul care ne conduce. Ideal în rol de martor din Estul ortodox condamnat să fie colonie a bogatului Occident într-o Europă desigur unită… În beneficiul unora, se știu, în niciun caz al „tutulor”…

Că n-avem „VAR”, că arbitrii fac praf, profitând de asta, aproape meci de meci, nu contează… Caricaturile care sunt „vorbitorii” echipelor noastre amenință cu represalii de țațe ce-și pun poalele-n cap. Nu-i lege… doar tocmeală…

Cluburile noastre mor încet nu numai financiar… Se-ncearcă dregerea busuiocului cu impunerea FRF a unor tineri în teren, dar în niciun caz cu realizarea și finanțarea unor centre, academii, spuneți-le cum vreți, care, într-adevăr, cu puțină răbdare, să-i și creeze.

Și câte anomalii ne mai chinuie și ne vor mai face zilele, pentru fiecare câte ne-au mai rămas, doar amare… Vrem să fie mereu în actualitate, prin ceea ce ne trebuie și nu facem, premoniția lui Virgil Economu: „Ca la noi la nimenea!”. Ce aduce și a blestem…