ADVERTISEMENT
Editoriale

Cornel Dinu scrie ce a trăit live la ultima operaţie: “Tăiem de acolo… prinzi țesutul de jos, din partea stângă… când pui plasa, ai grijă de unde începi să coși…”

Autor: Cornel Dinu | 18.03.2021 | 16:16
Cornel Dinu scrie ce a trăit live la ultima operaţie:
Editorial Cornel Dinu. Mister cere igienizare cu VAR… nestins în Liga 1: „Azi furăm, mâine furăm / Dar ne facem că lucrăm / Și mereu ne descurcăm / De mizerii nu scăpăm!” (hepta.ro)

Cornel Dinu povestește într-un editorial cu… cuțitul, de fapt bisturiul pe masă, cum și-a privit detașat operația salvatoare înainte să se întoarcă la chinurile unei etape marcate de „huștiulucul” UTA – CFR Cluj, norocul FCSBecaliuței, ghinionul Dinamoului. Și scrie… versuri! Cu… VAR! Nestins!

ADVERTISEMENT

Unul dintre cele mai prețioase daruri pe care ți le poate da viața este încrederea în oameni. Pierdută dramatic în ultimii ani la noi. Cu mine, în această privință, ursitoarele au fost destul de zgârcite…

Mi-au dat harul atât de râvnit de a crede în bunele intenții și profesionalismul semenilor, dar, cam în aceeași măsură, să fiu și decepționat, uneori prea repede, chiar lovit pe nedrept de mulți dintre aceștia.

Editorial Cornel Dinu. „Huștiulucul” UTA – CFR Cluj, norocul FCSBecaliuței și ghinionul Dinamoului. Dați mai repede cu… VAR! Nestins!

Reflectam din nou la acest adevăr trăit iarăși în urmă cu câteva zile. Trebuia să fiu supus unei intervenții chirurgicale în criză de timp, conform diagnosticului care mi se pusese.

ADVERTISEMENT

Am mers total, cu încredere, pe mâna și priceperea profesorului Adrian Miron, șeful Chirurgiei de la spitalul „Elias”. Ne cunoscusem de ceva timp și se așezase între noi acea încrederea rară că ne înțelegem și putem conta pe așa ceva doar schimbând câteva vorbe.

Am mai suportat câteva intervenții chirurgicale, unele tare complicate. De fiecare dată, deși aveam încredere în cei care urmau să mă opereze, am cerut să fiu luat adormit din pat și adus la fel după.

De data aceasta l-am lăsat pe profesorul Miron să decidă totul. Astfel, după rahianestezie, am ascultat aproape detașat dialogul operativ dintre profesorul Miron și medicul asistent care-l ajuta…

ADVERTISEMENT

Editorial Cornel Dinu. Sub bisturiu, pe masa de operație, am ascultat detașat indicațiile „principalului” pentru „secund”. Ca la fotbal…

Auzeam cum tactul profesorului îi explica colegului chirurg mai tânăr, viitor „mâna întâi”, cum se spune în domeniul lor: „Aici tăiem de acolo… prinzi țesutul de jos, din partea stângă… când pui plasa, ai grijă de unde începi să coși…”. Mă rog, cam așa ceva… și câte și mai câte…

…Amintindu-mi că în 1973 celebrul profesor doctor chirurg Florian Mandache m-a luat cu el la o operație de colon la spitalul „Brâncovenesc”, încă nedărâmat pe atunci… M-am așezat la ceva distanță de masa operatorie, lângă amestezist…

ADVERTISEMENT

…Și-mi explica: „Vezi, maestre, și noi lucrăm în echipă, ca la fotbal. Acum intervine mâna a doua, profesorul cutare… apoi mâna a treia, medicul cutare…”. N-a fost nevoie de mai mult… Medicul anestezist și-a dat seama că mă clatin și m-a purtat afară, la aer proaspăt…

…Unde mă aștepta „fratele” meu, scriitor celebru de texte umoristice, Conți Bărbulescu, odihnește-l, Doamne… Cu o butelcuță de whisky ca a debarcaților în Normandia 1944 la el, desigur… Am luat o dușcă, tratamentul meu era la balneologie, cu un tendon ahilean inflamat, și mi-am revenit.

ADVERTISEMENT

Sigur, „Conțișorul”, cum îi mai spunea uneori „bien disposé” Fănuș Neagu, odihnește-l, Doamne, pe nănașu’, a încheiat dialogul: „Ți-a luat Dumnezeu mințile?! Ce-ai căutat la ăia care taie din om ca dintr-un copac?”. De-ale lui Conți… Că și el tare mult îmi lipsește…

Editorial Cornel Dinu. Mai sunt și excepții în procesul european de deprofesionalizare a României. Profesorul Doctor Adrian Miron este o dovadă

Mai trebuie să vă povestesc, ca încheiere a subiectului, un alt adevăr de luat în seamă. Eram în Italia, la Telese Terme, la o cină, în 1998, cu ilustrul profesor doctor Mihai Gheorghiade, odihnește-l, Doamne, și pe el, numărul unu atunci în farmacologia cardio-vasculară mondială, la modernul centru de recuperare al baronului Constanzo Iannotti, gazda noastră la Mondialul din 1990.

Profesorul Gheorghiade, stabilit la Chicago, plecase din România, cu familia, imediat după 1960, dar mai trecuse pe „acasă”. Și, firesc, l-am întrebat: „Domnule profesor, cum vi se pare medicina românească?”. „Bună!”, a răspuns imediat marele doctor de origine greacă. „Numai că șefii de școli medicale nu-și pregătesc urmașii, împărtășindu-le tainele acestei meserii. Și asta vă costă…”.

ADVERTISEMENT

Ei, iată că, după 23 de ani am văzut și am constatat pe viu că mai sunt profesori ca doctorul Adrian Miron, care sunt altruiști, mentori cu adevărat pentru cei care știu că trebuie să le continue profesionist vocația.

În aceste vremuri în care energia negativă a răului și egoismului este la cote mai mari ca niciodată la noi. Când șefii de școli medicale sunt hăituiți și trimiși spre dispariție prin dosare fabricate de impostorii inculți, cu studii la fel fabricate, fraudulos. Dar care s-au așezat prin tupeu primitiv, obraznic, agresiv, la mai toate butoanele de comandă a distrugerii societății românești.

Editorial Cornel Dinu. Decadență valorică, morală și comportamentală în fotbalul românesc și o soluție de igienizare pentru ferefioți și lepefioți

Bine-nțeles că și în fotbalul românesc trăim aceeași decadență valorică, morală și comportamentală. Vedeți ce caricaturi jalnice conduc cluburile noastre, cu salarii încărcate de zerouri sfidătoare pentru sărăcia ce caracterizează țara.

Și ce gloabe de străini aduc acești conducători, profesioniști până la genunchiul broaștei râioase, plătindu-le regește, cu sume de câteva ori mai mari decât ale amărâților noștri tineri (încă) promițători.

Poate că, mai rău decât oricând, aceștia, conducătorii zic, nu jucătorii, în conveniență cu veritabilii stăpâni de sclavi fotbalistici numiți acoperitor „impresari”, fură din contracte și ultimele răsuflări financiare ale din ce în ce mai săracului nostru fotbal mioritic.

Judecați, în finalul acestui „foileton” de gânduri, problema introducerii verdictelor ce țin de sistemul VAR. Păi la noi nu se caută pronunțarea asupra adevărului fazelor, ci bălăcăreala balcanică…

…aidoma parafrazării unei poezele naive recente: „Azi furăm, mâine furăm / Dar ne facem că lucrăm / Și mereu ne descurcăm / De mizerii nu scăpăm!”. Pentru igienizare, ferefioți și lepefioți, dați mai repede cu… VAR! Nestins!

Nimic altceva decât marasm condamnabil de prăbușire națională. Nici în ginta latină nu mai suntem decât ca mână ieftină de lucru în spoiala cizmei „taliene”. Ne-am gonit singuri!

Când la ei și scaunele goale din „Teatro Ariston” îi aplaudă cu ocazia Festivalului de la Sanremo pe „șișilianul” de geniu sprințar Fiorello, pe Amadeus din Ravenna etruscă, pe Sinișa Mihailović și pe Zlatan Ibrahimović…

…în timp ce pe Antena 3 două paparude doar cu abecedarul la baza picioarelor lungi ni-l prezintă pe Vali Vijelie, muc(ul) și sfârc(ul) parveniților din chelălăituri manelistice. Asta se zice că vor mulți „periculoși”… Nici măcar mormânt nu mai suntem! Nu merităm nici palme, așa că o dau pe etapă…

Editorial Cornel Dinu. Greu de presupus, dar meritată victoria Chindiei la Sepsi, furată victoria Clinceniului la Viitorul

Uvertura etapei, de la Sfântu Gheorghe, a dus Chindiei o victorie greu de presupus. Dar, incontestabil, meritată! Chiar dacă Emil Săndoi a improvizat „vârfurile”, iar Sepsi  a prins, cu adevărat, poate cea mai neinspirată zi de până acum din campionat.

Săndoi și-a așezat iarăși blocul funcțional eficient, presând construcția adversă, căreia i-a tăiat și prin marcaj agresiv timpii de construcție. Și de aici, cei de finalizare…

A fost de ajuns o sclipire din nou a neastâmpăratului de valoare Cristian Neguț. Și prima impresie, că s-a jucat în multe momente în ritm de „Somnoroase păsărele… pe terenuri se adună”, desigur, prea des în partidele noastre oficiale, pentru mine, dacă a câștigat Târgoviștea și Emil Săndoi, o fac uitată…

Aceeași rigoare de a bloca înfiripările plăpânde ale Viitorului de a finaliza a reușit și Clinceniul la Ovidiu. Unde, după un spaniol doar cu fițe pe bancă (să mă ierte Dumnezeu, dar când aud sau vorbesc de spanioli, a ajuns să mi se încrânceneze gândul, sufletul și trupul), galonatul Mircea Rednic, cu numai două victorii în 14 etape, le-a pus măștile pe ochi, în tribună, lui Gică Popescu și, mai ales, lui Gică Hagi. Să nu vadă cumnații în ce hal a ajuns să le joace echipa…

Bine-nțeles, rezultat viciat flagrant, revoltător, nepermis. De o arătare de arbitru care nu le-a dat un penalty clar oaspeților când conduceau cu 1-0. Cred că doar din milă pentru ce a făcut acolo, până de curând, cel mai mare fotbalist al nostru, Gicuță Machedonul Hagi.

…Zburându-mi imaginația aiurea… Spre Alexandru cel Mare răpus de licorile Extremului Orient, după ce tăiase cu sabia scurtă Nodul Gordian. Ca al nostru Hagi pe cel al mediocrității prestațiilor cluburilor noastre, construite rar din ce ne-a dat glia.

Editorial Cornel Dinu. Același ozon pe gazon respiră Marinos „Greculos” Ouzounidis de când s-a așezat pe banca Craiovei

După Sepsi – Clinceni, a doua partidă dintre primele șase clasate s-a disputat la Craiova. În creștere ca prestație, cu excepția ultimelor 20 de minute, când și-a apărat prin defensivă fragilul, dar suficientul avantaj din fața Botoșaniului.

Ritm și angajament de apreciat între cele două careuri. Numai că viteza de pasare a ambelor combatante le-a jucat feste, aducându-le rar în postura de-a finaliza. Primul șut pe poartă al oaspeților fiind cel al sirianului Mahmoud Al Mawas, în minutul… 75!!!

Combinația de la golul de 3 puncte, Cîmpanu – Ivan lansat și assist pentru Bairam, care a marcat, a fost cam singurul festin al gazdelor. Din nou cu Cicâldău în „capul” triunghiului de la mijloc. Și apoi, în aceeași postură, cu Nistor, spre final, volante central în spatele unicului vârf, Ivan.

Universitatea Craiova a câștigat cu același 1-0 de când s-a așezat pe banca tehnică Marinos „Greculos” Ouzounidis, mai mult „antrenorulos” de închidere ca în trecătoarea de la Termopile…

Joacă, vreau să cred, cu doi mijlocași scuturi în fața stoperilor și pentru că aceștia au mobilitatea Fordurilor aflate pe banda de montaj a uzinei din Bănie. E cam p-acolo, pe lângă favoritele la titlu, FCSB și CFR Cluj. Cu avantajul prezenței și-n Cupă, cred eu chiar în pole-position.

Editorial Cornel Dinu. „Huștiulucul” de la UTA – CFR a fost mult inferior încăierărilor de pe ulițele copilăriei generației mele

Despre „pontajul” la ceva ce aduce cu fotbalul, UTA – CFR Cluj, aș prefera să nu amintesc. A fost un meci de coșmar, o adevărată pedeapsă din anchetele penale de altădată de la Rahova, primită ca să asiști la așa ceva…

Rar am numărat patru pase succesive la vreuna dintre adunături. Doar un fel de huștiuluc cu trânteli și mingi aruncate sau respinse aiurea, mult inferior încăierărilor de pe ulițele copilăriei generației mele.

Aș lua filmul chinului șu după ce l-aș prezenta intraților pe teren, i-aș întreba „dăcât” atât: „Măi băieți, chiar credeți că sunteți fotbaliști?! Și vă câștigați corect și cu onoare salariile de necrezut pentru felul în care siluiți mingea?”

Nefiind nicicum profesioniști (prea) ades în execuții, puneți măcar o parte din banii nemeritați pe care îi luați în cutia milei, că-i tare amărâtă țara…

Editorial Cornel Dinu. FCSB „Faceți Ce Spune Becali” și-a reconfirmat șansa și norocul moștenite de la dubios preluata Steaua

FCSB „Faceți Ce Spune Becali” și-a reconfirmat șansa și norocul moștenite de la dubios preluata Steaua. În prima repriză, foștilor „militari”, tare buni ades pe timpurile când exista și Dinamo, doar din când în când și după 1990, le-au trecut trei gloanțe, ocazii mari ale oaspeților din Mediaș, pe lângă tabela de marcaj de pe Arena Națională.

S-a reconfirmat inconstanța echipei antrenate de Toni Petrea și Thomas Neubert. Au avut două amenințări în careul „Gazului”, prin Octavian Popescu, pitit și el în lipsa de coerență a trupei de Palat, ot Berceni via Pipera.

Doar atât mai clar în careul advers, pentru că golul din prelungiri a venit la singura reluare cu cap și cu capul, cu spatele la și pe poartă a norocosului Tănase Florin. Zice agresiv românul: „Prost să fii, noroc să ai!”

Dezmembrată… dezarticulată din nou, ca în ultimele partide, „fecesebecaliuței” i-a pus soarta și de data aceasta tichie de mărgăritar pe creștet, nemeritat. Bietul Mihai Teja a trecut, cu jucătorii săi, pe lângă un rezultat favorabil, dar… S-ar fi sugerat, câștigând chiar așa, că machedon la machedon nu trebuie să se dea afară, dar…

Editorial Cornel Dinu. Dinamoul s-a lovit cu mingea peste „dește”, de la picioare!, pe feuda Pandele (dottore copiando) – Firea (primario in memoriam)

Așa cum se prezintă de ani buni și mai ales în ce „hal de situație” a ajuns Dinamoul, nu mai poate fi din Obor sau „Ștefan cel Marea”, ci din prelungirea bălții Colentina…

Iar surată de suferință de „Să dea Domnul” să evite retrogradarea și ea, e continuarea geografică, Voluntariul. Feuda Pandele (dottore copiando) – Firea (primario in memoriam), prin care, la ultima trecere, am crezut că sunt, după firme și alte giumbușlucuri islamice, la intrarea în Stambulul anilor ’60-’70…

Lovindu-se cu mingea peste „dește” una pe alta, în epilogul etapei, având ambele cel mai mare număr de jucători încercați de-a lungul acestui sezon de chin și jale, 39!, nu le poți pretinde omogenitate și măcar un dram de calitate în prestații. S-au încurcat reciproc în gafe de tot felul ale unor execuții de tot râsul dacă n-ar fi de tot plânsul…

Chiar dacă Dinamoul a avut un om în plus ultimele 30 și ceva de minute, ocaziile mari de a lua toate cele 3 puncte le-au avut tot In-Voluntarii, pe contraatac. Dinamoul a avut șansa sa prin nou-intratul Robert Moldoveanu.

Care măcar acum trebuia înțeles, dacă exista competență fotbalistică la nivelul conducerii, de ce trebuia să joace în fața lui Magaye Gueye, pozitiv numai la rele.

Editorial Cornel Dinu. Magaoaia de magaighei, pozitiv nu numai la cocaină, dar și la anti-fotbal, ducă-se pe pustii…

Distribuția lui Jerry Gane, ornată cu învârtelile lui Mario Tanacu are portar, dar apărarea este veritabil pericol. La mijloc contează doar pe Sorescu și Anton, iar în atac, jale mare, Morsay nu se va dezgheța ca joc nici în vara ce ar topi Antarctica, Nepomuceno e ținut fără rost în saună, iar Gueye, înainte de salvarea lui Dinamo prin suspendarea sa, și-a mișcat fizicul, apropiat de al regretatului Mircea Crișan în plină… „formă”, cu lentoarea călcării apei din jacuzzi de unde a distrus gura târgului alături de două locatare de bordel.

La final, pentru In-Voluntari a psălmuit călugărul Vasile a lu’ Maftei de la Cernica, colț cu domeniul Pandelică-Firelică. În compensație, echilibrând cădelnița miluirii întru scăpare, pentru Dinamou ar fi trebuit să aprindă vorbe în lumânări de salvare Mario a lu’ Nicolae de la Tanacu…

Dar n-a apărut habotnicul în bazaconii de transferuri de purtători de ghete invers, așa că speram de Mucenici să dispară de tot… Cu tot cu magaoaia de magaighei, pozitiv nu numai la cocaină, dar și la anti-fotbal. Ducă-se pe pustii cu tot cu cei care l-au adus să murdărească tricoul și-așa zdrențuit al Dinamoului…

Practic suspendarea lui Magaye Gueye e un prim semn că dacă Dinamoul nu este apărat de pe Pământ, din ceruri încă este binecuvântat…

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!