Editorial Cornel Dinu. Lovitura de stat care ne-a scăpat de Călin Georgescu, pericolul suveranist aruncat „la groapa de gunoi a istoriei”

Este normal să continue la noi, ca popor blând și îndurător, ades păcălit și cu gaura de la covrig promisă peren înainte de alegeri și primită la fel după alegeri, consecințele SMINTELII clasei politice de care vorbeam în articolul politico-istoric scris săptămâna trecută. Sub incredibil de multe forme, diferite, ades surprinzătoare prin neverosibilitatea lor scoasă la iveală. Ca în cazul notoriu și stresant deja al nționalistului suveranist Călin Georgescu.

Editorial Cornel Dinu. Lovitura de stat care ne-a scăpat de Călin Georgescu, pericolul suveranist aruncat „la groapa de gunoi a istoriei”

Cert a fost că însuși președintele proțăpit mutual și abuziv în fotoliul de la Cotroceni după expirarea legală a mandatului a ieșit public să spună… să spună!!!… după CSAT-ul chemat să judece problema națională Călin Georgescu că este vorba de amestecul unui stat străin, dar că nici „serviciile” n-au probe concludente.

Nu s-a declarat nicio cheltuială în campania prezidențială de către Călin Georgescu, banii au fost, totuși, și ar fi venit de la marea amenințare a fostului „mare prieten” din Est, dar, per total și la final probele… așa-zisele probe nu sunt deloc elocvente. Dar ce contează asta pentru Justiția… mai bine zis Injustiția din Românica? Nu este nici primul, nici ultimul, din păcate, abuz al acestei rușini naționale.

I s-a mai reproșat nedoritului Călin Georgescu că pe rețelele de socializare pe care i s-a făcut campanie electorală și între cele două tururi de alegeri „a căzut întâi o boare de deasupra viilor” reprezentând poporul, cum spune un vers din poezia „Toamna” a altui George, Topârceanu pre numele lui. Cam asta au îngânat sforțat comandat și vaginamente demonstrat instituțiile dictatorialului nostru stat.

Digi24.ro

Pe cine a sunat Papa în fiecare zi, timp de mai bine de un an și jumătate înainte de a muri

S-a bătut apa-n piuă până la calendele grecești pe la televiziunile aservite fiecare câte unui „stăpân informațional”, în funcție de ordinele primite de la acesta. Cert este că, din orice unghi am privi problema, de la stânga, de la dreapta, din centru, Comisia de la Veneția, care veghează asupra legalității deciziilor juridice „ioropene”, a dat cu justificările instituțiilor supreme românești în fasole… pardon, în apele canalelor orașului lagună.

Editorial Cornel Dinu. Nu am încredere în niciun „catindat” și nici nu votez „contra” doar din cauză că „pentru” n-am pe cine

Nu am încredere în niciun „catindat” și nici nu votez „contra” doar din cauză că „pentru” n-am pe cine. Pentru că, de prin 2004 – cam mult, nu-i așa? – toți președinții suportați de biata Românica și-au făcut mendrele cu biata înglodată nu numai în datorii imense cum n-au fost niciodată, dar și datoria de a asigura existența, supraviețuirea firavei democrații a societății românești nu numai pe panourile publicitare cu fața la Vest.

Digisport.ro

Italienii s-au convins de Cristi Chivu, după doar 7 meciuri pe banca celor de la Parma

Și-mi vine în minte „Potere e potere!”, sloganul dictatorial fascist al lui Benito Mussolini, preluat din tentația de a corupe și a fi corupți a celor puși să conducă instituțiile decizionale (și) ale statului nostru de drept strâmb.

…La noi fiind doar o ficțiune tirada lu’ conu’ Spirache Necșulescu din „Titanic-Vals” al lui Tudor Mușatescu: „Să nu mă votaţi…, fiindcă nu merit să intru în Parlament, pentru că eu n-am făcut nimic pentru voi şi nici n-am să pot să fac. De ce să vă mint şi să vă înşel buna voastră credinţă?”. Și astfel a fost… ales! Te pui cu „boborul”?! Aceeași lume, aceleași cutume…

Și pentru că la noi este „ca la nimenea”, abia după ce s-au închis de la comenduire alegerile în plină desfășurare, s-au fabricat așa-zisele motive. Acum n-a mai fost ca în „Titanic-Vals”. Dar ca în „Scrisoarea pierdută” a lui nenea Iancu Caragiale, da!

…Când prefectul Ștefan Tipătescu îl trimite pe polițaiul Ghiță Pristanda să-l „umfle” și să-l „rezolve” pe conu’ avocat, director-apropitar al ziarului „Răcnetul Carpaților”, prezident-fondator al Societății enciclopedice-cooperative „Aurora economică română” etc, etc, etc… Nae Cațavencu. Doamne, chiar așa am fost mereu, te-ntrebi cu evlavie înfrântă?

Sigur că am mai avut și luminișuri în modernismul instaurat conservator de regele Carol I. Erau date de adevărul că oamenii politici și cei decizionali din instituțiile supreme al statului și partidelor nu aveau titluri măsluite la SNSPA-ul micuțului, și la propriu, și la figurat, Pricopie Remus. Care nu știe nici măcar de unde îi vine, ca și țara, prenumele…

…Și liderii liberali sau țărăniști aveau studiile și doctoratele luate pe merit la Viena, Paris, Berlin sau Leipzig. O zice bine românul și pe asta și ne motivăm decrepitudinea în care am ajuns prin „De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!”. Dar, între timp suferim cu toții cei simpli români…

Editorial Cornel Dinu. Nu m-a impresionat Călin Georgescu și nici n-am în cine să cred din corul politic mioritic pe prea multe voci false…

Să fie clar, am mai spus-o și o spun din nou: nu m-a impresionat Călin Georgescu și nici n-am în cine să cred din prestația pe atâtea voci false a corului politic mioritic…

Georgescu a spus câteva clișee, mai mult decât normale… dacă putem considera clișeele normale… care ar trebui să inspire deciziile unui șef de stat, fie el și într-o republică parlamentară, nicidecum prezidențială.

Dar pare un om bine intenționat și atunci e firesc să atragă. Și să surprindă prin numărul mare de votanți doritori să-l susțină. Dar cred, și repet, că nu era niciun motiv plauzibil, juridic care să-i anuleze dreptul constituțional la candidatura prezidențială.

Sigur că și cu acordul ioropean de la „centru”, de la Bruxelles, care decide relațiile dintre Uniunea Europeană cu Ucraina, Rusia și SUA, o încercare de politică derizorie în ochii mondialilor „cei mari”.

Suveranitatea unui popor, indiferent din ce grup, uniune, alianță, europeană sau mondială face parte, nu se tratează, nu se negociază! E ca sângele pentru existența unui om. Când aud tâmpenia împărțirii în prosuveraniști și proeuropeni mă trec palpitațiile inimii. Sunt două „grupe sanguine”, una de demnitate națională, cealaltă de interese geografice, care „circulă” în indiferent ce „corp” de uniune statală.

Editorial Cornel Dinu. Șansa ratată de Ion Iliescu să spună răspicat „Aiasta nu se poate!”

Repet, avem obida impusă de Uniunea Europeană pentru că dictatura Băsescu n-a tratat condițiile noastre de aderare în interesul național. Iar apartenența noastră la NATO și UE se datorează președinților Ion Iliescu și Emil Constantinescu.

Adevăr de necontestat ce nu poate fi omis indiferent cât i s-ar reproșa mereu lui Ion Iliescu jaful și teroarea minerilor din iunie 1990. Care chemare „la ordin”, dovedit istoric, au luat-o niște „tovarăși” obișnuiți să conducă numai după voia lor, fără să-i deranjeze „nește golani”, pe o slăbiciune politică a lui Ion Iliescu.

….Care ar fi trebuit să spună, tot istoric, „Aiasta nu se poate!” (Lascăr Catargiu către regele Carol I în 1891, în scandalul legat de logodna prinţului Ferdinand cu Elena Văcărescu). Și pierdeau „nește pulovere” ciolanul intuit „la vedere” întru înfruptare frauduloasă după lovitura de stat din decembrie 1989. Îmi asum ce scriu.

Mulțumirile lui Ion Iliescu pentru mineri au fost „proclamate” pentru a le opri nebunia distrugătoare și a-i trimite înapoi în adâncurile pământului. Dar și istoria ne-a jucat feste. De la Răsărit. Pentru ce reprezenta România atunci era nevoie de o dictatură elevată. Lucru de care s-a convins, după scurt timp, și chiar l-a exprimat unor apropiați Ion Iliescu. Dar trecutul e trecut, nu mai poate fi schimbat, nu mai putem decât să învățăm din el pentru prezentul și, mai ales, viitorul care contează.

Editorial Cornel Dinu. „Omul să existe, cazul îl facem noi”, deviza împrumutată de autorități de la marii dușmani, rușii!

Și tot de la ruși ni se trage, ca în 1990, și acum, în lovitura de stat cu anularea alegerilor din decembrie trecut și interzicerea în urne a lui Călin Georgescu la alegerile din mai viitor.

Pentru că în speța condamnată în lumea cu adevărat democrată a nepermisei și nedreptei anulări a alegerilor din decembrie trecut, s-a apelat la ce spunea expulzatul Aleksandr Isaievici Soljenițîn că s-a petrecut în Rusia sovietică decenii la rând: „Omul să existe, cazul îl facem noi”. Clar?

Ce vreți mai mare asemănare cu ce s-a petrecut la noi în anularea alegerilor din decembrie anul trecut și acum, în anularea definitivă a dreptului la candidatura prezidențială a aceluiași Călin Georgescu? Putea să fie oricine în locul lui, speța rămâne aceeași…

…Și este expresia simplă, explicativă a actului în fond de înaltă trădare a voinței populare care s-a petrecut la noi în două „reprize”, decembrie anul trecut și martie anul acesta. Și continuă, sub diferite forme, lovitura de stat la care s-a apelat „juridic” în decembrie anul trecut.

Editorial Cornel Dinu. Cum s-a motivat înalta trădare prin lovitură de stat

În fapt și faptă, sunt două tabere. Una minusculă, dar încrâncenată, a celor cu funcții și funcțiuni în conducerea țării, care nu concep să-și piardă avantajele și marea majoritate (scuzați pleonasmul…) a poporului, care condamnă clar lovitura de stat.

Uitați-vă la sârbi, un popor cu adevărat demn, un neam puternic. Au ieșit în stradă un milion de protestatari deciși, la câteva luni după ce au murit 15 oameni, striviți de prăbușirea unui acoperiș la gara din Novi Sad.

Nu acceptă nimeni agresivitatea demonstranților nicăieri în lume, deci nici la noi. Dar numărul participanților și consistența protestelor trezesc, totuși, îngrijorarea micii tagme a conducătorilor, majoritatea contra, în comportament, legislației și legalității.

Cam după două luni, „frumusețea” este că și la noi autoritățile au simțit nevoia să-și motiveze înalta trădare prin lovitură de stat. Și, cu mijloace milițienești, au „descoperit” vreo 20 de oameni care l-au favorizat pe Călin Georgescu. Îți stă mintea-n loc! S-au făcut descinderi, obligatoriu televizate, s-au aplicat amenzi, consemnări la domiciliu, chiar arestări după proceduri ilegale. Am scris mai sus: „Omul să existe, cazul îl facem noi”.

Editorial Cornel Dinu. Dărâmatul „Comandament Vlad Țepeș” al unor amețiți expirați e numai bun de speriat poporul, „comandament” asociat forțat cu Călin Georgescu

S-au descoperit câțiva finanțatori din simpatie pentru Călin Georgescu, șo pă ei că ar fi avut de gând să facă și să dreagă antistatal. Atenție: ar fi avut de gând! Au găsit vajnicele servicii care veghează și subordonează România chiar și o organizație „bine structurată” și formată din vreo 10 oameni, 6 arestați deja, care ar fi vizat dezordonarea ordinii statului, dărâmata organizație numită „Comandamentul Vlad Țepeș”.

Atenție: cu o minte luminată (poate altădată…) pentru așa ceva în persoana generalului în rezervă Radu Theodoru, în plină putere, repet, minte zglobie, dar subversiv periculoasă, în vârstă de 101 ani. Își pregătea un viitor luminos se poate spune, nu-i așa? Îți ia mintea foc!

Ar fi avut unul dintre colporatiști legături cu atașații militari ai Rusiei (care sigur ascultau dandanaua hazlie pusă, chipurile, la cale…) expulzați ca să prindă ceva credibilitate cacealmaua. Trebuie să vă prezint neapărat logarea hapciupilitică… mai bine zis hapciupoltică… a unuia dintre așa-zișii conspiratori fantasmagorici.

Repet, erau vreo 10, 6 băgați adânc la zdup acum, toți o apă și-un pământ… pământ de flori… Destui, nu-i așa? Ca să destabilizeze, să acționeze în forță, să preia puterea, să reorganizeze și să reorienteze țara, să-i schimbe numele!!!!! Puțu’ gândirii!!!! …Ca să nu folosesc femininul…

Iată mot-à-mot delirul paranoicului Adrian-Robertin Dinu (îl mai cheamă și Dinu, Doamne păzește!), liderul amețiților din „Comandamentul Vlad Țepeș”. Aveți răbdare să citiți toate aberațiile astea cu care amenințau România o șleahtă de 10 expirați, „dușmanii poporului” ce mai încolo și-ncoace. Deci…

„Proiectul Geția începe peste doi ani. Vom avea doi ani de tranziție. Doi la mână, se va confisca tot, se va naționaliza tot, nu va fi o problemă de tranziție sau cum zice Călin File de Poveste, că dăm 61%, 51%… Ca-n China. Deci, va fi un glonț pe masă, fratele meu, și va fi jihad, se termină, Europa se rupe, urmează o perioadă grea și foarte grea pentru ăia care au furat și pentru ăștia care vor veni și sunt tâmpiți și vor sânge pe pereți, la fel, pentru că eu am reușit în acest moment să pun mâna pe hartă. De fapt, poporul, nu România, că România e o corporație… Tot sistemul trebuie ras, cum am zis eu. Pregătită schimbarea țării, luate teritoriile alea, cum a zis că ni le dă tovarășul Putin, făcută Geția, pentru că noi avem proiect pe 1.000 de ani și știi că eu sunt singurul agreat la Moscova în acest moment. Din păcate sau din fericire!””.

Editorial Cornel Dinu. Caz de Malamuc – Mărcuța, via Săpoca, atâta pot vajnicele servicii care veghează și subordonează România?!

Din păcate aceste aiureli oligofren-fantasmagorice au fost folosite ca să se sperie „boborul” de urgia pregătită de Călin Georgescu și să-l arunce „la groapa de gunoi a istoriei”.

Păi, dragii mei concetățeni și mult stimați și iubiți conducători, începând cu președintele interimar și terminând cu actualul procuror general, ăsta-i discurs de dușman al ordinii actuale ce periclitează – cu 9 ciraci! – integritatea statală a României?! Ăsta-i caz de Malamuc – Mărcuța, via Săpoca!

Lăsând la o parte declarația aceluiași că doar îl știa pe Călin Georgescu, dar n-a discutat cu acesta planurile sale mărețe și crețe, este clar diagnosticul. La așa logoree paranoică, trebuie pur și simplu pus… dimpreună cu ceilalți „numeroși” 9 apolo-geți, că tot vorbeau și despre geți… în cămașă de forță și izolați la „glumeți incurabili”!

E trist, dramatic chiar… Nu cred că ne mai facem bine ieșind din aceste furci caudine pe care ni le-am așezat singuri și trecem zilnic pe sub ele fără ca nimeni să aibă demnitatea, forța (interesul?) de a le dărâma. Revenind măcar la primele semne de demnitate morală că, după ce ne-am făcut acest imens petec juridic, greu vom mai fi tratați ca o țară normală, democratică, demnă de respect și scoasă din regimul european ce ni l-am acceptat singuri, de colonie euro-atlantică.