În primele două meciuri ale etapei 5 din invenția „împrumutată” de la alții, de-i zice mioritic „play-off”, Sepsi a picat examenul dat la Universitatea din Craiova, iar Farul i-a făcut cadou lui Gică Hagi de ziua numelui victoria cu CFR Cluj spre marea supărare a lui Dan Petrescu.
Așadar Universitatea Liei și Olguței Vasilescu, antrenată de Eugen „Geană” Neagoe și „supravegheată” din tribună de Mihai Rotaru, a câștigat în fața lui Sepsi, chiar la Sfântu Gheorghe. Sfântu Gheorghe al lui Laszlo Dioszegi. În preajmă de Sfântul Gheorghe al nostru. Ceea ce demonstrează că pot conviețui în concordie împreună. De „sfinți” zic…
Haideți, însă, la fotbal. Sepsi – Universitatea Craiova părea că se va juca doar „pentru un pumn dolari”, mai corect spus „pentru câțiva dolari în plus”, cum ziceau titlurile unor filme celebre de prin ’64 – ’65, serie de western „spaghetti” care-l consacra pe Clint Eastwood ca „movie star” incontestabil.
Haideți, însă, la fotbal. Sepsi – Universitatea Craiova, deci, părea că se va juca doar pentru un pumn de euro în plus. Ținând cont de poziția de lui Sepsi, doar de martor-arbitru al luptei pentru titlu la câte puncte are. Pumnul l-a dat, fotbalistic, și l-a luat, financiar, Universitatea Craiova. Din ce în ce mai bine strunită de când a luat hățurile sus numitul „Geană”.
O primă repriză modestă, echilibrată în sărăcie de fotbal, cu multe greșeli tehnice și tare puțină continuitate în posesie de ambele părți. 0-0 pe tabelă, 0-0 în iarbă. 0-1 în tribune. Unde galeria Universității Rotarului au dovedit o civilizație mult peste omoloaga de la Universitatea Mititelului.
Repriza a doua, însă, ne-a apropiat retina de ecran. Mai bine zis, de fotbal. Au fost faze de poartă, Universitatea Craiova a condus cu 2-0, după ce Alexandru Crețu a deschis scorul la 4 minute după pauză, a fost eliminat în minutul 64, iar Jovan Markovic a dublat avantajul oltenilor la doar două minute după aceea. O mențiune specială pentru croatul Ante Roguljic, chiar Fotbalist în multe momente, vezi și pasa de gol dată fără nicio ranchiună „sârbului” Markovic.
Spre final, firesc, Craiova s-a retras la adăpostul scorului, Sepsi a dominat, dar prea puțin inspirată la finalizare. S-au făcut schimbări de ambele părți… Inspirat Eugen Neagoe cu trimiterea lui Markovic și Roguljic în locul lui Koljic și Baiaram în minutul 63, cu un minut înainte de eliminarea lui Crețu și trei înainte de golul de 2-0 ieșit din conlucrarea celor doi nou-intrați! Mi se pare că are și „bancă” la nivelul distribuției titulare…
Dacă în primele 45 de minute n-au prea fost amenințări de plase rupte, cu generozitate consemnând egalitatea la 1, în repriza a doua raportul ocaziilor s-a „dezmorțit” până la 4-3 pentru… învinși! Care n-au reușit să dea golul de onoare și ciudă decât în minutul 90+5, prin insistentul Marius Ștefănescu, voleu din centrarea „în gheată” a lui Andres Dumitrescu
Tare zbanghie s-a confirmat din nou apărarea acestora… Nu știu ce șanse va avea în semifinala Cupei, cu CFR Cluj, chiar dacă „bursucii” Petrescului l-a pierdut pe Ciprian Deac pentru tot restul sezonului. Iar Universitatea Craiova a ajuns la două puncte de locul 3 și FCSB (înaintea ciocnirii de lângă șine cu un Rapid cu mers de mărfar) și visează/vizează un loc de plimbare prin Europa.
Cam la aceeași oră se juca în Premier League, pe „Emirates”, în cazarma „tunarilor”, inegalul Arsenal (primul loc, 9 etape fără înfrângere) – Southampton (ultimul loc, 6 etape fără victorie). Spectacol uluitor din toate punctele de vedere.
Scorul a luat-o razna din minutul 1: 0-1. 0-2 în minutul 14, 1-2 în minutul 20, scorul pauzei. Imposibilul a continuat și în repriza a doua: 1-3 în minutul 66, „tunarii” au dat… „tunul” pe final: 2-3 în minutul 86, 3-3 în minutul 90. Mă rog, jumătate de „tun”….
…Întru bucuria și speranța „cetățenilor” Guardiola vs Haaland. Ca o comparație, Manchester City a bătut aceeași „lanternă roșie” din Premier League cu 4-1 în urmă cu două etape, chiar pe „St Mary’s Stadium” din Southampton…
Desigur, altă lume, alt fotbal, alți oameni. Mă-ntreb, totuși, cinicii și lacomii creatori ai atât de englezeștilor (etimologic) play-off și secondantului play-out cu fotbalul mai mult… out din teren, au înțeles ceva? Că remușcări, la cât fotbal știu, nu pot avea… Poate remușcături… Între ei…
După derby-ul de clasament de la Ovidiu (urmat azi de tradiționalul derby bucureștean al istoriei noastre fotbalistice Rapid – Steaua… mai lăsați-mă în pace cu prostia asta cu FCSB, Steaua talpanizată…) Farul a mai pus trei trepte spre lumina din vârf peste CFR Cluj. Învingând meritat, chiar clar îndrăznesc să afirm.
Susțin și semnez asta pentru că „fariștii” lui Gică Hagi s-au dovedit, cum era, de altfel, de așteptat, cel puțin pentru mine, mai mobili decât „cheferiștii” lui Dan Petrescu, cu acțiuni, de la ieșirea deloc „bubuită” din apărare și acoperirea mijlocului până la construirea atacului, ba chiar și improvizarea contraatacului, care dovedesc o premeditare tactică antrenată.
Paradoxal, CFR Cluj s-a dovedit, iarăși, un exil de calitate fotbalistică… precum în dimineața istoriei noastre poetul Publius Ovidius Naso după ce, favorit al primului împărat roman, Octavianus Augustus, s-a trezit „relegatus” (îndepărtat, termen mai potrivit decât exilat) la capătul imperiului, unde Pontus Euxinus uda Scythia Minor (Dobrogea romană), după ce a scris poezia „Ars amatoria”.
Există și o morală a fotbalului, reparatorie pentru „pajii” Regelui Hagi, care au pierdut cu 0-3 de neprezentare, tot la Ovidiu, în fața „bursucilor” lui Dan Petrescu, la începutul anului, pe 23 ianuarie. Rezultat care urca CFR Cluj pe primul loc…
Mulți i-au cântat atunci prohodul lui Gicuță, cum îi spun când aveam plăcerea de a-l la antrena la echipa națională. S-au înșelat, sângele „machedon” are concentrație mare de globule A (ambiție) și D (determinare), „virusate” de „microbul” încăpățânare dispusă la muncă asiduă pentru a fi cel mai bun.
Acum, rombul obișnuit de așezare al Farului a fost mult mai bine conturat dinamic. Faza de la unicul gol fiind „desenată” pe laturile triunghiului superior din cadrul acestui romb, cu pase „dintr-una”, inspirate, între „lansatorul” meticulos și truditor Dina Grameni, „volantele” de atac din mijloc, Tudor Băluță, care l-a înlesnit singur în fața porții goale pe tehnicul vitezist Adrian Mazilu.
Partida a început cu precauția ambelor combatante. Și schimbările s-au făcut în aceeași strategie. Conducând, Gică Hagi a întărit blocul defensiv, trecând din inițialul 4-3-3 la un clar 3-5-2, cu stoperi de meserie ca Gustavo Marins și Kevin Boli.
Farul nu a dat CFR-ului ce-i place mai mult: faze fixe din care să-și creeze faze de gol, au mai lipsit și Ciprian Deac cu centrările lui periculoase, și Mario Camora cu risipa lui de efort eficace, dar și la gazde a lipsit pericolul public Denis Alibec cu execuțiile sale surprinzătoare mângâiate de talent, a la… Gică Hagi!
Dan Petrescu a răspuns la șahul Regelui cu înlocuiri de sporire a forței atacului, cu Daniel Bârligea și Emmanuel Yeboah Dar s-a dovedit că are doar nume și nu valori ofensive, aduse, neinspirat, ca să nu spun pueril, de Copilu Marian și de el pe post de atacanți. Chiar doar… copii în ale artei atacului. Capul face, echipa trage. Nu la titlu, ci pe o linie… secundară!
Dănuț s-a supărat ca… bursucul pe sat la final, a plecat glonț la vestiar fără să dea mâna cu prietenul Hagi, frustrat de rezultat și de penalty-ul dat la cald de Sebastian Colțescu și anulat la rece de VAR, corect, Gustavo Marins a lovit mingea înainte ca Rangelo Janga să se împiedice de el. Omenesc, dar nesportiv, lipsa de fair-play nefiind scuzabilă la un antrenor care se vrea la nivel european.
Victorie cadou pentru Gheorghe Hagi, căruia toți ar trebui să-i trimitem un gând de respect și admirație azi, de Sfântul Gheorghe, pentru tot ce a fost, este și va fi în fotbalul nostru. Să fii sănătos ca să te bucuri de rezultatele muncii tale istovitoare, dar atât de frumoasă, Gicuță!