Editorial Cornel Dinu. SuperLiga, etapa 18. FCSB crește cu Pintilii. Rapid a uitat să câștige, U Craiova a uitat să piardă. CFR, între noroc și ghinion arbitrar

Etapa 18 a fost ultima înainte de pauza mondială luată de Superligă până la începutul lui decembrie. Partide de la atractivitate spectaculoasă la plictiseală ternă. FCSB a urcat pe loc de play-off cu Mihai Pintilii pe bancă. Rapid a cam „aMuțit”, Craiova lui Rădoi face… tărăboi. Pozitiv. CFR Cluj e fadă, dar norocoasă, în ciuda unui arbitraj catastrofal potrivnic.

Editorial Cornel Dinu. Superliga, etapa 18. FCSB crește cu Pintilii. Rapid a uitat să câștige, U Craiova a uitat să piardă. CFR, între noroc și ghinion arbitrar

Înțelepciunea mioritică, agresivă uneori verbal… încerc să o îndulcesc… zice „Peștele de la cap se-mpute”. Desigur și într-una dintre palpitațiile „soțietății” noastre… „o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!”, vorba etern actualului nenea Iancu Caragiale… adicătelea fotbalul.

De valoarea conducătorilor din fotbalul nostru, câțiva urcați pe meterezele ridicolului, s-a convins și bruma de bun-simț național care mai rezistă vremurilor nesimțite pe care ne-a fost dat să le trăim.

„Spectacolul” schimbării antrenorilor, ieri aduși ca buni, azi că răgaz de toleranță, mânie dați afară ca vinovați că „băieții nu joacă”, nu mai surprinde pe nimeni.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Avem parte în ultimii ani de vreo 20 de mediocri care se rotesc după cum bate vântul pornirilor mai degrabă instinctuale, din „știința a toate ce sunt și se râde la soare”, îngăduiți parafrazarea, ale „plantaților” care conduc echipele noastre.

Sunt unii… de antrenori vorbesc… care revin de mai multe ori chiar și decât cea mai mare cifră de pe… fețele unui zar de la table! Amintindu-mi de cum schimbam „caii” în caruselul „călușeilor” din bâlciurile copilăriei mele.

Fără stabilitate, acoperită, desigur, de competență și de rezultate, se știe că nu se poate construi nimic durabil în fotbal. Și pun punct acestei „paranteze” premergătoare prezentării etapei cu o maximă internațională binecunoscută: „Vedi Napoli e poi muori”. Orice asemănare cu personaje sau fapte reale nu este întâmplătoare.

Editorial Cornel Dinu. Hagi n-a reușit să-l dea jos pe Petrea din Turnul Chindiei, dar Farul luminează în continuare din vârful clasamentului

În debutul etapei 18, Sepsi del signor Bergodi a depășit chiaro, senza forzare, cu un edificator 6-0 la ocazii per total, un Petrolul care s-a cam… diluat după 3 victorii consecutive. Astfel, civilizata echipă din Sfântu Gheorghe leagă două victorii cu 7 goluri marcate și niciunul primit (5-0 la FC Argeș și 2-0 acum), după seria neagră de 4 etape pierdute. Și se înscrie cu argumente în lupta pentru un loc sub soarele play-off-ului.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

La amiaza însoritei sâmbete de septembrie de la mijlocul lui noiembrie, liderul Farul n-a putut să „dărâme” turnul Chindiei. „Restaurat”, iată, de încăpățânatul, în bine, Toni Petrea.

Chiar s-a jucat de la egal la egal, deși diferența de puncte (21) și, implicit, de locuri (8) din clasament este substanțială. Poate și de valoare individuală, sigur de susținere financiară. Compensate de unitatea în joc a Chindiei, care n-a mai pierdut în campionat de 7 etape, de când a fost luată, pe perfuzii, de amintitul Toni Petrea.

După ocazii, echipa târgovișteană putea chiar câștiga „acasă”, încă la Ploiești. Având 5-3 la situații de a marca. Momentul culminant al meciului s-a petrecut în minutul 82. O piedică a intratului de 7 minute Corinus asupra lui Popadiuc, în careu, a fost analizată vreo 10 minute cu VAR stins pe „direct”, remediat pe… o cameră de filmat!

Colțescu a avut confirmarea penalty-ului dat „la prima vedere”, clar ca lumina lunii de deasupra urbei prahovene. Neguț a transformat sigur „pălitura de osândă” și s-a făcut dreptate ca rezultat final, „copiii” lui Hagi conducând în acel moment cu 1-0 prin golul din minutul 67 al lui Alexi Pitu, după o acțiune personală de fotbalist adevărat.

Târgoviștenii au speranțe de mai bine nu numai prin joc, ci și prin… Moș Nicolae! Să le aducă în ghete… de fapt invers, să le pună ghetele în vechiul și îndelungat modernizatul stadion din vechea Capitală Domnească.

Editorial Cornel Dinu. „Încăierare” pozitivă, ritm și angajament, răsturnare de scor, într-un cuvânt „fotbal” lângă șinele Giuleștiului, între Rapid și Universitatea Craiova

Fără îndoială, ciocnirea etapei era așteptată să se producă nu pe… șine, dar lângă șine, în Giulești. Unde venea după 4 victorii consecutive (cel mai bun parcurs din Superligă în aceste runde!) Universitatea Craiova. Ambiționată și disciplinată de Mirel Rădoi. Un Mirel Rădoi din ce în ce mai argumental. Și argumentat.

Așa a și fost. S-a jucat ca într-o încăierare din „Groapa” conului Eugen Barbu. Ritm și angajament ca în partea a doua a celebrului „Marș spre Drina” al unei baterii de artilerie sârbă în august 1914 către Muntele Cer din vestul Serbiei pentru a se opune trupelor austro-ungare care invadaseră țara peste râul Drina. Marș pus pe note de compozitorul Stanislav Binicki (1914) și pe marile ecrane de regizorul Zivorad Mitrovic (1964).

„Rădoii” au început agresiv și conduceau cu 2-0 în minutul 19 (Crețu 5, Baiaram 19). După pase lungi care au scos în evidență încetinirea de vârstă a startului și plasamentului cuplului defensiv central rapidist dar deloc rapid Săpunaru – Grigore. Firesc, până la urmă, când rămâi pe teren la peste 36 de ani. Trebuie amintit, și acceptat!, că retragerea de pe teren nu-i ușor de decis pentru nimeni. E „moartea” din iarbă, oprirea pulsului de fotbalist. Credeți-mă că știu ce înseamnă…

Adi Mutu a făcut schimbări pe atac, Mirel Rădoi s-a întărit și mai mult numeric în defensivă. Edificator este raportul situaților de a marca pe cele două reprize: 3-1 pentru Universitatea în prima, 4-1 pentru Rapid în a doua.

Partidă palpitantă, demnă de a fi urmărită. În primul rând pentru că viteza de joc a fost mai mare decât cea a trenurilor care intră sau pleacă din Gara de Nord trecând pe lângă amintirea celebrei reclame de neuitat cu peștele oceanic de pe tribuna a doua a vechiului Giulești…

Editorial Cornel Dinu. Voluntari din toate țările, uniți-vă! La… Voluntari! Club cu Academie, dar fără „produse” proprii autohtone

Încâlceală mare în deschiderea meciurilor de duminică, dintre UTA și FC Voluntari. Îndeosebi a avut de suferit continuitatea posesiei de ambele părți. Ocazii, însă, au fost destule, mai multe pentru arădeni, în special prin exasperantul Otele, dar au avut golul în picior și Postolachi, și Erico Da Silva.

S-a terminat egal, cu un gol de fiecare parte. UTA n-a mai câștigat de 8 etape, din 9 septembrie și a luat primul punct după 4 înfrângeri consecutive. Construcția e greoaie, la finalizare e suferință mare, nu-i va fi ușor revenitului Laszlo Balint să ridice echipe dincolo de baraj…

Pentru mine, de remarcat este durerosul adevăr că FC Voluntari, cu Academie bine organizată, acum și cu antrenori cu experiență în creșterea de jucători, a intrat pe teren cu doar un singur fotbalist român, portarul Mihai Popa. …Iar Nemec, din nou doar figurație…

Editorial Cornel Dinu. Arbitraj penibil la CS Mioveni – CFR Cluj. Dezavantajat de „groparii” CCA, dar și de jocul propriei echipe, Dan Petrescu a câștigat norocos și a urcat pe locul 2

CFR Cluj a câștigat la Mioveni din sigurul șut pe poartă, cel al intratului Malele în minutul 87, evoluând pe ritmul și în consens total cu popularul „Of, ce dor, ce chin, ce jale”. Vechea zicală „Prost să fii, noroc să ai” s-a transformat în „Prost să joci, că noroc ai” la dresa glorioasei echipe din Gruia Clujului. Greu de contestat, după părerea mea…

Campionii, învingători cu mare noroc, au etalat iarăși tactica răspunsului dat de Fănuș Neagu lui Marius Tucă la întrebarea „Cine conduce România?”. „Întâmplarea” a fost răspunsul marelui Maestru al metaforelor. La fel a fost și jocul campionilor… repet, poate nu s-a înțeles, campionilor… cu ultima clasată, plecată deja pe drumul spre Liga a II-a.

E drept, Dan Petrescu, care se „chinuie” să aleagă din cei peste 30 de jucători din lotul extra-lărgit al „frânarilor”, din care poate face două echipe de același chin și jale, nu l-a avut în „funcțiune” pe Ciprian Deac, suspendat. Din ale cărui lovituri libere s-au marcat cam 60% din golurile platei și rar convingătoarei echipe care, vă aduc aminte, a luat ultimele 5 (cinci!) titluri de campioană în penuria noastră de fotbal adevărat.

Și tot așa de drept este și faptul că arbitrajul lui Mladinovici Horia a întrecut clar în penibil orice „monstră” de arbitraj ratat văzută pe stadioanele noastre prea des în ultimul timp. Două penalty-uri văzute chiar și de… VAR, nu însă și de „centralul” de la periferia fotbalului, plus un gol anulat la o semnalizare aiurea a tușierului Marchidanu Marius, la o ținere reciprocă între Malele și Burnea, sunt motive acoperitoare pentru discursul explicativ post-partidă al „Bursucului” Dan Petrescu.

Editorial Cornel Dinu. Aprigă ciocnirea între FC U Craiova, adevărata urmașă a „Maximei” din trecut și FCSB, adevărata urmașă a Stelei din trecut

A fost aprigă ciocnirea dintre FC U Craiova, adevărata urmașă a „Maximei” din trecut și FCSB, adevărata urmașă a Stelei din trecut. Asta ca din plecare să afirm încă o dată care este originea reală a acestor echipe, rebotezate aiurea de dezbinarea ce ne caracterizează cele trei decenii de falsă democrație.

S-a jucat deschis, blocuri destul de largi, ambele combatante căutând cât mai repede careul advers. Și viteza jocului a fost dată de jocul ades din două atingeri a „obectului muncii”. Din care „bercenarii” bucureșteni au pătruns mai periculos decât „mititeii” craioveni. Având 2-0 încă din minutul 26 prin șutul de excepție, din drop, al renăscutului Octavian Popescu (minutul 4) și reluarea cu umărul pieptului (sau invers, cum doriți…) a lui inconstantului Dawa.

Legiunea străină a rerererererereredescălecatului (sunt 8 de „re”, ca să nu le mai numărați…) Nicolo Napoli a fost mai spectaculoasă cu mingea la picior în câmp, dar nu și în careul advers. Unde lipsa lui Compagno (absent de clauză și în distribuția lui Pintilii) se vede și costă pe tabela de scor. Care „italiano vero”, cu 5 goluri pentru Craiova și 7 pentru FCSB este golgheterul momentului în Superligă.

Nu știu ce calificare de la mascarada de Școală Federală de Antrenori are sau n-are Mihai Pintilii (văd că s-au „sesizat” tot felul de măscărici FRF fără alte treburi), dar răutatea pozitivă ca jucător a transmis-o imediat vestiarului stelist de la FCSB (ca să nu se mai „sesizeze” nimeni!). În consecință directă, „Fecesebecaliuța”, fiind realistă, a meritat clar victoria, prin simplitatea angajantă și puterea de a câștiga duelurile individuale.

Editorial Cornel Dinu. Mereu liniștitul Neagoe a fost gata, gata să-l croiască pe temperamentalul Croitoru!

Joc oarecum pașnic în „deschiderea” de luni, între U Cluj și FC Argeș. Doar o posibilă încăierare, oprită la timp, după fluierul final, între cei doi antrenori, terminată în „pupat toți Piața Endependinți”. Pe temperamentalul Marius Croitoru îl știm toți. M-a surprins irascibilitatea altfel mereu liniștitului Eugen Neagoe.

Rezultat echitabil de egalitate la unu, după ce argeșenii, „altoiți” și ei cu destui stranieri, au condus cu golul din minutul 18 al pătrunzătorului Garita. Care a profitat de ieșirea hazardată „a la… Garcea” a portarului Gorcea.

Egalarea a dus-o în minutul 61, după ce gazdele au avut și două bare, într-un început de ceață naturală, nu de joc, inspirat intratul după pauză Remacle. Imediat Croitoru l-a introdus în apărare pe Marius Constantin, într-un 5-4-1 și jocul s-a „închis” și ca dinamică, și ca scor. Egal reciproc ineficient, care menține echipele cam în aceeași zonă a clasamentului.

Editorial Cornel Dinu. Fără sare și piper și fără Teja la „curtea” boierului francofil Iftime la vizita „hermanștazilor” lui Măldărășanu

În prima repriză a închiderii etapei 18, FC Botoșani – Hermannstadt, s-a alergat mult între cele două careuri, dar au lispit combinațiile de finalizare. Adică sarea și piperul fotbalului. „Botșenii” au tras un singur șut pe poartă, prin Zabou, respins de portarul Letica (minutul 11), „Hermannștazii” n-au nimerit poarta niciodată.

În partea a doua, combinata internațională a lui Valeriu Iftime a purces vitejește la atac. A avut 5 ocazii, două mari, prin același Petkovski, în minutele 55 și 66, dar și „măldărășanii” de Sibiu au dat emoțiuni necontrolabile moldovenilor. S-a săvârșit 0-0, al treilea egal pentru FC Botoșani în ultimele 4 etape (plus o înfrângere).

În încheiere am o nelămurire: să fie patronul Iftime un mare admirator al… generalului Berthelot? Că a adus cam mulți francezi, exotici la vedere, sprințari uneori, dar cu randamentul unei furtuni într-un pahar cu apă deocamdată…