Calculele hârtiei s-au mototolit în optimea Maroc – Spania de la Campionatul Mondial 2022 din Qatar. Tânăra și promițătoarea națională iberică n-a reușit să înscrie niciun gol nici măcar la penalty-urile de departajare, după 0-0 la finalul celor 120 de minute de joc, și Maroc e în sferturi. Unde a urcat și Portugalia, care a trimis Elveția să stea la colț… acasă, 6-1, fără Cristiano Ronaldo 73 de minute.
Marea surpriză a optimilor Campionatului Mondial 2022 din Qatar a fost eliminarea Spaniei de către „vecina” Maroc. Vecină la propriu, nu numai maritimă, în Strâmtoarea Gibraltar, ci și terestru, în enclavele Ceuta, Melilla și Penon de Velez de la Gomera de pe teritoriul marocan, pe malul Mării Mediterane, care aparțin regatului spaniol. Care s-a retras din Maroc, ca și Franța, în 1956.
Urmașii berberilor, marocanii de azi au în lotul de la Cupa Mondială din Qatar 20 de jucători care evoluează la echipe de club bune din Europa. S-au apărat mai mult în 5-4-1 în fața posesiei renumite „tiki-taka” creată de Pep Guardiola și continuată natural de Luis Enrique la echipa națională.
Nord-africanii, crescuți în școli de fotbal după modelul franco-spaniol, au jucat mai mult pe contraatac. Au avut, totuși, trei ocazii în prima repriză, față de doar bara lui Gavi. În ciuda presionării obișnuite a spaniolilor pe construcția adversă, finalizarea a fost în suferință.
În prelungiri am văzut cam același „film” și astfel s-a ajuns la penalty-urile de departajare. Dovedite ca mare osândă pentru experimentații spanioli! Portarul marocan Yassine Bounou s-a dovedit chiar „molto bono”: a apărat loviturile lui Carlos Soler și Busquets, după ce Sarabia o dăduse, și la propriu, și la figurat, în bară.
Sabiri, Zyech și Hakimi au înscris (a ratat și un marocan, Benoun) și au împlinit rugăciunile zecilor de mii de suporteri marocani, fie islamice, fie catolice, cu siguranță adresate aceluiași Creator.
Startul lansat, 7-0 cu Costa Rica, a rămas singura realizare a Spaniei, văzută prin tinerețea talentată și chiar promițătoare a jucătorilor, drept o candidată serioasă la titlul mondial. De partea cealaltă, e de remarcat că Maroc este neînvinsă, cu două victorii (cu Belgia și Canada) și un egal (cu Croația) în grupă, înainte de surpriza din optimi. Urmează Portugalia lui Ronaldo, mult mai bună fără Ronaldo. Care…
…Care a jucat în partida ce părea cea mai echilibrată dispută a optimilor, cu Elveția. Pe „hârtie”. Pe teren, însă, „fadoul” orchestrat de experimentatul Fernando Santos a administrat, cu mare viteză pe „bulevardele” din defensiva adversă, un „set”, 6-1, armonicii dezarmonizate a „yodelului” elvețian. Care n-a mai „cântat” pe aceeași voce, cu mulți jucători naturalizați și antrenorul de origine turcă născut la Basel, Murat Yakin.
Portugalia a urcat până pe locul 3 la campionatul mondial din Anglia, în 1966 și până pe locul 4 din lume în 2006, la Cupa Mondială din Germania. Poate avansa în aceeași zonă după sfertul de finală cu Maroc, pare favorită, dar orice pronostic este hazardat având în vedere ce s-a întâmplat până acum la CM din Qatar.
Interesantă distribuția lusitană trimisă pe teren de Fernando Santos, fără Cristiano Ronaldo. Dar cu veteranul Pepe, care, la 39 de ani și 283 de zile, a venit la toate cornerele în careul helvet, reușind să și marcheze, cu capul, pentru 2-0, în minutul 33. Și devenind astfel cel mai „bătrân” jucător care dă gol în fazele eliminatorii ale unui campionat mondial.
Inspirație a fost (sau cerință obiectivă impusă de timp și timpuri…) și titularizarea tânărului Goncalo Ramos (21 de ani) în locul din ce în ce mai fițosului „bunic” Cristiano Ronaldo (38 de ani pe 5 februarie 2023… ziua în care Gică Hagi împlinește 58 de ani…).
Puștiul Ramos a marcat trei goluri la „balul” cu Elveția, motivându-și astfel din plin prezența în dauna lui Ronaldo. Care a mai comis o măgărie la finalul meciului, când a plecat grăbit la cabine în timp ce coechipierii săi se bucurau cu suporterii de succesul eclatant cu Elveția.