ADVERTISEMENT
Editoriale

Editorial-coșmar Cornel Dinu. Cea mai cruntă umilință în istoria fotbalistică a lui Dinamo ne-a provocat-o dinamoul devalizat de „Nevoița” de la Rin

Autor: Cornel Dinu | 26.06.2020 | 10:33
Editorial-coșmar Cornel Dinu. Cea mai cruntă umilință în istoria fotbalistică a lui Dinamo ne-a provocat-o dinamoul devalizat de „Nevoița” de la Rin
Editorial-coșmar Cornel Dinu. Cea mai cruntă umilință în istoria fotbalistică a lui DINAMO ne-a provocat-o dinamoul devalizat de „Nevoița” de la Rin. Sursa foto: Razvan Pasarica/SPORT PICTURES

Nu, dragii mei, nu FCSB! Este tot Dinamo – Steaua, chiar dacă ambele sunt conduse de doar figuri derizorii față de cei care le hotărau soarta ceva ani după 1990.

ADVERTISEMENT

Dar, în prea multe, nu numai în fotbal, alții, străini de neamul românesc, ne-au impus să ne scriem cu propriile maimuțe altă istorie, de învinși și vinovați noi mai mereu. Iar cei care nu-și scriu singuri trecutul, și-l mai și mistifică!, sunt sortiți pierderii identității, prea aproape de ieșirea din istorie.

Acum ceva timp, după o întâlnire dintre cele două, făceam o comparație cu cocoșatul Baiazid și șchiopul Timur Lenk, care conduceau lumea. Prezentați astfel în „Căderea Constantinopolului” a marelui scriitor-istoric Vintilă Corbu. Căzut în tentațiile paradoxurilor atractive ale istoriei, retractez. Veți vedea de ce…

ADVERTISEMENT

Editorial-coșmar Cornel Dinu. Cea mai cruntă umilință în istoria fotbalistică a lui Dinamo ne-a provocat-o dinamoul devalizat de „Nevoița” de la Rin

Poposind din nou pe pământul fotbalului nostru, s-au întâlnit în Cupă echipa condusă de un distrugător al palmaresului și onoarei din „Ștefan cel Mare”, „Nevoiță” de loc întâmplătorul, și aceea a dărâmătorului din picior a ciubărului și cu lapte de sfinte oițe, umplut cu trudă atâtea decenii de păstorii adevărați ai Stelei.

Deci, de azi, s-a terminat în graiul și scrisul meu cu „Fesebecaliuța”. „Dinamoul” mai rămâne căci, totuși, Gigișor (La mulți ani, „reușitule”!) a băgat bani în „afacere”, nu doar a furat de la echipă, cum tot „dezvăluie” toți „ziaricii” făcuți la apelul bocancilor în ultimii ani (cam prea mulți…), ca nevolnicul numai „Nevoiță”, fără scrupule și morală creștină.

ADVERTISEMENT

„Ce-am fost și ce-am ajuns…”, reflecție ce prinde perfect diletantismul static și stătut al Dinamoului. Bieții suporteri ai „câinilor” au fost prezenți prin bannere pe garduri, dar echipa n-a fost în teren în prima repriză.

Groaznic cred că s-a văzut „încropirea de la Rin” și de la Spitalul de Urgență. De unde, după 1983, Postelnicu și procurorul general, nea Nicu Popovici, ostracizați de Ceaușescu „să nu vă mai prind la fotbal”, aveau, totuși, ce să vadă, chiar mai de departe, echipa ce rămăsese (tot) a lor.

ADVERTISEMENT

Editorial-coșmar Cornel Dinu. Steaua a fost mult peste Dinamou și tactic, și tehnic, dar mai ales fizic, în cele mai penibile minute din istoria marelui derby ce a fost și nu mai este…

Joi seară, ziua de dizgrație 25 mai a anului 2020, în prima repriză cred că au fost cele mai penibile minute din istoria lui Dinamo cu Steaua. Și sunt vreo șapte decenii și doi ani!

Steaua a fost mult peste Dinamou și tactic, și tehnic, dar mai ales fizic. Realistă în așezare și clară în intenția de a-și lansa atacanții peste jaloanele din apărarea de neapărat a Dinamoului. Numai vârful Petre trecând lansat din mijloc peste cuplul de stoperi vestiți ai ecranului…

ADVERTISEMENT

Cum nu erau stoperi? Erau comici? Comici vestiți ai ecranului? Comici vestiți a gazonului? Stoperi de/din întâmplare? Stați, domne, să ne înțelegem… De Grigore – Popescu ziceți? Și eu!

Așadar a avut Petre al lor două ocazii imense de a „pângări” ca mai niciodată tabela de scor din „Ștefan cel Mare”. Dar a făcut-o imediat Popa. Al Stelei, că al Dinamoului nici de cădelnițat nu-i bun… Și ce s-a distrat Popa al Stelei dansând pe lângă Kilyen, numai rezonanță de „Killer”. Adus cu nume și prezență care aduce a… whisky de contrabandă!

ADVERTISEMENT

Și-au mai ratat steliști vreo câteva ocazii create ușor printr-o apărare-șvaițer, numai găurile din șvaițer, norocul Dinamoului fiind Petre. Al Stelei, nu al Dinamoului.

Editorial-coșmar Cornel Dinu. Masacrul din a doua parte a penibilului chin canin…

Repriza a doua a dat impresia unu debut echilibrat, după masacrul din prima, suportat fără vocație de martiri de jucătorii musafiri nepoftiți în „Ștefan cel Mare” în postura dovedit neavenită de gazde. A fost doar o impresie. Masacrul abia în a doua parte a acelui chin canin avea să vie.

Bietul Mihalcea degeaba a schimbat rebuturile Răuță și Popa al Dinamoului cu două „vârfuri” cu mască și pe teren, Moldoveanu și Montini. Ambele trupe au lansat în continuare încercări de angajare peste glumele de stoperi de ambele părți.

La mijlocul reprizei, tot Steaua a avut trei trimiteri spre poarta goală a urmelor de cățeluși, ca să nu le zic cotârle… sau potăi… că e urât, nu?, și sunt sensibili cu „pisihicul”… Doar muma lui Ștefan cel Mare, Doamna Maria Oltea amână execuția. Produsă, până la urmă, prin incursiunile cu încercări de… barbă ale abia mijiților Dumitru și Niță

Steaua a fost superioară în toate compartimentele. La mijloc, ca de obicei în fotbal, s-a făcut diferența. Mult mai mobili și ascultați de minge, Vână, Popescu și mai ales Olaru s-au distrat cu mazetele Mrzljak, Filip și umbra lui Fabbrini.

Ultimul, italiano vero, de nerecunoscut, a avut doar vreo două, trei pase „de la noi la noi”. N-a mai adus, săracul, nici măcar cu Pinocchio al tâmplarului Geppetto, din sezonul trecut. Când părea ca în basm… viu…

Dacă Grigore avea lacrimi în ochi sângerând din genunchi și șolduri după alunecările din antrenamentele de individualizare, în continuarea celor comune, pe zgura din spatele PCH, așa cum mi se întâmpla și mie, și altor juniori din lotul echipei mari conduse de Traian Ionescu în anii 60, nu mai apăreau acum încercând să provoace milă. De neacceptat în tradiția apărătorilor de la Dinamo, educați și antrenați să fie necruțători în marcaj și deposedare.

Editorial-coșmar Cornel Dinu. „Nevoiță” a vândut Săftica, Gigi a construit baza sportivă de la Berceni, asta e chintesența prăpastiei în care a ajuns Dinamo

Prezența apocaliptică a Dinamoului de la hotel „Rin”, ce-și merită, într-un fel, soarta de acum, a fost un coșmar pentru toată suflarea alb-roșie.

Îmi este imposibil să mai așez în cuvinte umilința unică în istoria fostei formații de altădată, demnă ca reședință de numele marelui Domn Ștefan cel Mare, apărător al Creștinătății cu paloșul a cărui copie o am acasă.

Pentru mine, concluzia nenorocirii căzute pe fostul Dinamo poate fi cuprinsă în două idei: „Nevoiță” a vândut Săftica numeroasei sale familii de „absolvenți” ai asocierii în vederea comiterii de infracțiuni financiare, trimițând copii și juniorii pe bitum cu trei mingi la o echipă. Gigi, în schimb, a scos din pungă serios pentru a crea baza sportivă de la Berceni, care, iată, produce deja.

Iar când Kierkegaard a spus că „atunci când fură toți e România”, se referea la timpurile domniilor nefaste fanariote, dar paralela cu prezentul este evidentă. Și obligatorie.

Cert însă, în ultimii ani, „când devalorizează toți” comisioane și vânzări de jucători, după îndeletnicirile prezentate de câțiva ani în presă ale proprietarului de la Rin Grand Hotel, ăsta este Dinamoul de azi.

Și ce tupeu înfiorător continuă să etaleze! A luat milioane bune în buzunarele sale hămesite după preluarea societății cam pe gratis și acum infectează și mai mult putina în loc s-o spele. Chinuindu-i pe suporteri, pe care i-a dezbinat sistematic, să stea cu mâna întinsă pentru a scoate Dinamoul de la reanimare.

Editorial-coșmar Cornel Dinu. Ai falimentat și te-ai folosit de Dinamo fără scrupule, devalizându-l în Dinamou, specimen din șleahta nesătulă și nemiloasă care a distrus România productivă altădată și în fotbal

De citit, „Nevoiță”, n-ai citit „Război și pace”, unul dintre cele mai mari romane ale lumii. De auzit, poate, că s-au făcut filme… Dacă aveai un pic măcar de suflet, aduceai Pacea peste Războiul artificial și desuet dintre suporteri și ar fi fost mai bine pentru toată suflarea „câinilor roșii”. Într-un fel și pentru tine, nesăbuitule…

Aruncând clubul la mezat tuturor veleitarilor de profesie, ți-ai scos la iveală majoritatea fraudelor. Lumea constatând definitiv că ai falimentat și te-ai folosit de Dinamo fără scrupule, devalizându-l în Dinamou. Și scumpindu-te la tărâțele în care l-ai târât, ai tratat Dinamo cu suflet hain și prădalnic.

Și l-ai dus la reanimare deși o astfel de secție, după jaful tău fotbalistic, nu există atât de aproape, nu e potrivită cea de la Spitalul de Urgență. Sunt alte instituții care ar trebui să cerceteze, ca să „trateze” cum spune legea dijmuirea ta bolnavă până la spoliere falimentară a lui Dinamo.

Veni-va, oare, clipa judecății pentru un asemenea specimen din șleahta nesătulă și nemiloasă care a distrus România productivă altădată și în fotbal?! Nu cred… și nici prea curând nu se întrezărește… Deoarece încrengătura defrișatorilor de Țară Românească se bazează în continuare pe adormirea cu pașapoarte spre alte zări, mall-uri, farmacii, bănci, case de amanet și de pariuri a pașnicei majorități de bun simț de la noi.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 841. 32 pagini + CD. Doar 10lei!