Despre proştii proştilor

Adi Popa se dădea mare filozof pe la mijlocul returului cînd Steaua începuse să tremure din toate încheieturile. Atunci liderul avea încă vreo 7 puncte avans faţă de ASA. „Sîntem proştii proştilor dacă pierdem titlul ăsta!”, spunea cel care era atît de sigur că nu i se va adeveri „previziunea” mai ales că-şi programase şi nunta în etapa a 32-a! Acum ştim cît le-a lipsit lui Popa şi compania să intre în istorie. Exact cele trei minute în care se juca la Tîrgu Mureş, după ce se terminase la Iaşi. Minutele alea în care „proştii proştilor” aveau tot tricouri roş-albastre, dar se mutaseră la Tîrgu Mureş. Minutele alea în care unii se împiedicau de alţii, iar 320 de kilometri mai încolo ăia care terminaseră partida stăteau cu telefoanele la ureche pentru a afla dacă-i fac campioni acei retrogradaţi care n-au nici măcar alt doilea rînd de echipament…

Tensiune a fost, adrenalină cît încape, dar mediocritatea şi-a găsit cuib serios în Liga 1. Steaua ajunsese iarăşi la mîna sa, dar nu a fost suficient. Nici dacă se juca trei zile în Copou, ai lui Gîlcă nu dădeau gol. Te întrebi cum s-o fi gîndit antrenorul Stelei că poate cîştiga acest meci? Iar aici trebuie făcute precizări. Mă refer la Gîlcă, pentru că în acte el e A1, deşi „adevăratul” e cel pe care jucătorii îl purtau pe braţe după deschiderea şampaniei.

Gîlcă sau Gigi a pregătit tactica pentru Iaşi? Nici nu mai contează. Amîndoi au fost la pămînt, chiar dacă aş înclina să cred că primul „11”, din care lipsea Rusescu cerut de Becali, l-a făcut, ca o ultimă aroganţă, Costel!

Sincer, jocul Stelei la Iaşi nu a surprins. Cam aşa a jucat vechea şi noua campioană toată primăvara. Asta apropo de realitatea deformată pe care o văd Chipciu şi colegii săi.

Surpriza a venit de la ASA. Încă o dovadă a unei echipe mici, de provincie, fără tradiţie, fără performanţe. Să ai 1-0 la pauză în ultima etapă, acasă, cu o retrogradată, scor la care eşti campioană şi să nu poţi cîştiga părea de domeniul SF-ului. Părea, pînă am văzut repriza a doua, în care la Tîrgu Mureş a jucat doar Oţelul lui Cernat. Ce jucător la 35 de ani! Steaua s-ar fi distrat dacă-l avea primăvara asta după plecarea lui Sănmărtean. Steaua s-ar fi distrat, într-adevăr, dar noi, microbiştii, ratam baia de adrenalină. Pentru Cernat nu e tîrziu să facă pasul spre Ghencea, deşi pare-se că a apărut un mic scurt-circuit în negocierile deschise de ceva timp. Dar asta abia urmează.

Cu ce rămînem? Cu „proştii proştilor” de la Tîrgu Mureş şi cu un paradox de pus în ramă. Poate cel mai slab tehnician din istoria Stelei, în anul de debut în meserie, cîştigă totul (nu vor fi probleme probabil cu cupa) şi i se arată uşa! Rămîne „antrenorul”, dar îl aduce pe finu’…