Editorial de boreală Cornel Dinu. Noi cu bătuta tot pe loc, pe loc, deloc, ei cu pălituri de secure vikingă în hora noastră dezlânată

Băieții lu’ tata lor, „ssonii” dintr-o insulă iubită doar de vikingi și, de câteva decenii, de NATO, s-au antrenat cu incolorii, inodorii și insipizii noștri ciobănași, lovindu-i cu forța valurilor Gulf Stream-ului.

Cu două pălituri de secure vikingă „breidox”, cu lamă lată, a strămoșilor lui Gylfi Sigurdsson, mijlocaș la Everton, în rol de călău sigur pe ambele picioare și pe… breidox!

Năvalnic atacator cuceritor al careului nostru, în care linia de apărare mioritică, improvizată oarecum și obiectiv, se așezase ca… ușurarea starostelui șeptelului.

Editorial de boreală Cornel Dinu. Noi cu bătuta tot pe loc, pe loc, deloc, ei cu pălituri de secure vikingă în hora noastră dezlânată

Și asta după numai o treime din timpul în care nu i-am amenințat pe „ssonlandezi” decât că am fi purtători de… covid! Sarcastic, pentru că, în luptele directe pe care le-am provocat inconștient, am stat în poziția caprei cu băieții ăia bine făcuți și realist pregătiți.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Iar în duelurile aeriene în care s-au angajat inconștienți ciobănașii rădoi, cu mingi zepelin din apărare și de pe lături… pardon, laturi, s-au desprins din iarbă cam cât un biscuite-n dungă.

Islanda are populație cât Balta Albă, Titanul și Voluntariul, fără primarele Pandele!, la un loc, față de milioanele noastre câtă frunză, câtă iarbă, chiar și cu cele „ușchite” de-acasă de cât lapte și miere ne este dat să gustăm zi de zi de ani și ani.

Evoluând în celebrul „4-4-2 Nordic” de câteva decenii bune fotbaliștii suedezulul Erik Hamren, era firesc să fie omogeni, stăpâni pe comprimarea și dilatarea blocului funcțional, siguri în execuții și simțirea combinațiilor cu schimbarea direcției de posesie.

Puțini, dar educați din mai toate punctele de vedere, disciplinați și muncitori, sunt de vreo cinci, șase ani revelația competițiilor europene inter-țări. Inter-țărișoare în cazul lor.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Am avut certitudinea că n-au forțat decât atât cât a fost nevoie să câștige. Ceea ce era de așteptat și ca o izbitură de destin. Ce-și face mendrele ades și în fotbal.

Președintele federației islandeze este un fost jucător internațional care ne-a dat și gol, avocat. La noi conducerea federală e din absolvenți SNSPA și lipitori. De cauciucuri. Lipitorile. Pardon, lipitorii. Care vor pune repede, repede și toarte la minge ca să vadă ce-i cu ea de aproape.

Editorial de boreală Cornel Dinu. „Nu-i nevoie să tragi la poartă ca să câștigi”. Zău așa, Măria Ta Rădoisson?

Teribilul minut 58 spune totul. A fost un fault de penalty în careul lor, dar contraatacul care a urmat, cu cursa lui Palsson peste tot șvaițerul flancului stâng al apărării noastre, mi-a amintit de… Ben Johnson.

Dacă reluarea lui Traustason n-ar fi fost în paznicul fără scut Tătărușanu, n-ar mai fi fost nevoie de nicio bomboană pe coliva praznicului interzis de păgânii ce ne conduc la Sfânta Parascheva…

Numai că slovacul Skomina, cu figură de Peter O’Toole, treaz!, în „Lawrence al Arabiei”, a întors totul la VAR-ul care la noi „nu e bani” să se poată instala.

Noi suntem ca în cântarea „Azi furăm, mâine furăm, și ne facem că lucrăm…”. Dându-ne astfel de doar un necrolog speranță…

Nu zis-a Măria Sa cu coamă uleioasă pe coviltir Rădoisson că „Nu-i nevoie să tragi la poartă ca să câștigi”? Dați-vă și dați-mă peste și prin cap, dragi concetățeni și foști tovarăși, dar inepție mai mare ca aceasta cred că nu s-a mai rostit nicicând și niciunde în fotbalul mondial.

Dați, firesc, dreptatea ce și-o merită după asemenea gogoriță de zavistie „ziaricilor” și „esperților”, că am marcatelea și noi, o singură dată. Dar de pe loc, păliturâ di osândă tot în condamnarea noastră.

…Precum făceam la tarabele iarmarocurilor copilăriei, când dădeam de la tejghea cu minge de cârpă în conservele apropritarului pentru o acadea. Și ce dor îmi e uneori măcar de o tejghea… unde să cer de-o împărtășanie creștină…

Editorial de boreală Cornel Dinu. Ai făcut echipa cu ghiocul, manca-ți-aș inspirația, gelatule…

Și cam de acadea topită prin retragere sigură și bine ordonată ne-au tratat borealii Islandei după minutul 60. Invitându-ne să-i atacăm, pentru a ne scoate și mai mult la „gineală” (scornire de vestiar neaoș, în care competența și profesionalismul practicanților de fotbal de la noi sunt la nivel de manea), că „nema știință, nema putirință”!

Păi când schimbi la pauză tot atacul și-l pui pe Ianis Hagi aripă, din păcate frântă, stânga(ce), e clar. Ai făcut echipa cu ghiocul, manca-ți-aș inspirația, gelatule…

În final, auzit-am ca la spovedanie, după maltratarea din joc, Rădoisson, deocheat, desigur, dar și neînțeles chiar de el însuși, a declamat mântuitor, neprihănit de buchea cărții: „Indiferent cine lipsește să poată să suplinească LIPSENȚA”.

Ajunge! Cu asta, Rădoisson, ai pus-o mai ceva ca un praz verde (îți mai aduci aminte ce-i ăsta?), o ștevie fără virgulă, doi cartofi necojiți și o ceapă degerată la încropirea ghiveciului de echipă trimis să calce până la lacrimi gazonul „Reichiavicului”.

Editorial de boreală Cornel Dinu. E bine că n-am fugit victorioși să ne dea Hongaria cu Buda și Pesta în cap…

Totuși, în această boreală… auroră boreală adică, nu… la ce v-ați gândit?… e bine că n-am fugit victorioși, după cum ne e felul, și am jucat, din calea vikingilor.

Că venea Hongaria lui Arpad nomadul și Orban statornicul, chitarist mult mai pe note decât urechistul nostru. Și ne-o trăgeau, indiferent că le-am eliberat de două ori și Buda comportamentală și Pesta contagioasă… așa, cam pe lângă coronavirus…

Atunci să te ții bocet și jale pe doar speranța de reanimare a fotbalului  nostru. Ca și a neamului, de fapt.