Editoriale

Editorial de etapă Cornel Dinu. Bradul de vânzare din pivnița de la Rin, problema lui Gică Hagi de… Ignat și cursa de volante lateral a lui Dănuț Petrescu

18.12.2019 | 08:25
Editorial de etapa Cornel Dinu Bradul de vanzare din pivnita de la Rin problema lui Gica Hagi de Ignat si cursa de volante lateral a lui Danut Petrescu
ADVERTISEMENT

Ceața calitativă în care se află fotbalul nostru s-a așezat acum și peste unele dintre stadioanele noastre. Salvând, într-un fel, prin lipsa vizibilității, comparativul inerent pe care orice spectator îl face între ce vede pe terenurile noastre față de cele din occident.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Bradul de vânzare din pivnița de la Rin, problema lui Gică Hagi de… Ignat și cursa de volante lateral a lui Dănuț Petrescu

Și în „Ștefan cel Mare”, pe meleagul de joc al „cățelușilor”, răsuflarea norilor a împiedicat asistența de vreo 300 de suflete chinuite să privească de la o tribună la alta. Scaunele, mai mult(e) goale, ar avea suflet și ele dacă le-am „interpreta” prin ce fotbal de calitate „vedeau” în urmă cu vreo zece ani, cu indulgența timpurilor apuse… Vremelnic, sper, dar deocamdată apuse…

ADVERTISEMENT

Înainte de primul fluier am asistat cu forța la câțiva amărâți care, cotizând cu câțiva lei la furtișagul din afara credinței lui Negoiță, lăsau impresia că trebuie ajutat „mișelul”. Jalnic, degradant, cerșeală pe față…

Iar înfrângerea „încropelii de la Rin” are o posibilă explicație și prin neșansă. Când nu semeni cu adevărat fotbal, nu poți culege decât eșecuri pe toată linia. Norocul fugind din gazon…

ADVERTISEMENT

Cum a fost și vineri seară, încă din debutul părții a doua, când arbitrul Călin (file de poveste, sper, doar neatentă…) nu a acordat un penalty dinamoviștilor, vizibil și într-o cameră cu aburi, nu numai în oricare ceață…

„Cățelușii”, chiar dacă au deschis scorul prin Nistor după 15 minute de la pauză, s-au prăbușit spre final. Și după eliminarea aceluiași căpitănaș de plai înfrânt de propriile declarații, între haz de rigolă și pilde din veghea unor putini fără stână.

ADVERTISEMENT

În numai două minute, 76 și 78, „cățelușii” au „turbat” din faze aproape identice, pătrunderi în stânga apărării dinamoviste, favorizate de superficialitatea apărătorilor sau întâmpinarea parabolicei prin sărituri de leapșa pe furate ale lui Sorescu. Urmate de loviturile nimicitoare, cu capul, de prea… aproape, ale abia intratului Karanovici.

Astfel, după acest final de doar „hinghereală” a „cățelușilor” prin terenul advers și prea rar în careu, bradul de la Rin va rămâne în pivniță pentru revalorificare prin revânzare.

ADVERTISEMENT

Editorial de etapă Cornel Dinu. Clinceniul și Botoșaniul n-au mai fost salvate, cât de cât, de ceață la impresia artistică

A doua zi, sâmbătă, la prânz, Clinceniul și Botoșaniul n-au mai fost salvate, cât de cât, de ceață la impresia artistică. Și aici, în tribune, cât să încropești de un colind…

Confruntarea din prima repriză a fost doar între cele două careuri. Dacă ar fi fost și faze paliptante de poartă, te întrebi, pe bună dreptate: „Pe cine să emoționeze?!”… Chiar și în fața televizoarelor, unde „pomana porcului” (pe care acum o facem și în… iulie!, grătar să fie, nu-i așa Budi?) era mult mai prezentă. A fost, totuși, în prelungirile acestei prime părți, capul lui Ofosu, de la 5 metri, după un corner, scos miraculos de Vâlceanu.

Botoșănenii, un fel de-a zice, au deschis scorul în minutul 53 printr-un triunghi pătrunzător de pase între Ongenda, Așkovski și marcatorul Ofosu. Superiori în execuții, se părea că aceștia nu vor mai fi deranjați până la final de „academicienii” fotbalistici mai mult fără școala primară a lovirii mingii…

Care „acadecimieni”, totuși, au egalat în minutul 80 în urma unei lovituri de la 30 de metri, lateral, prin capul lui…Șut, ironia sorții, peste portarul Pap, plecat cu sorcova dintre buturi. Chiar dacă, de cam zece minute până la egalare, gazdele îl pierduseră pe Pârvulescu din pricină de cumul de cartonașe.

După acest punct luat „afară”, lupta pentru un loc în play-off dintre Botoșani și Dinamo de joi este de urmărit. Fie și prin ceața în care a ajuns fotbalul nostru. Vedeți, sunt… „rezon”! Nu amplific dezastrul afirmând că la noi fotbaliștii evoluează mai mult, așa cum se spune, derizoriu, ca „măgarii în ceață”…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Mediașul a „gazat” Iașiul, iar meritul vine și de la „delfinul” familiei Iordănescu

Pe o iarbă care, privită prin ecran, te duce cu gândul la „Dumbrava minunată” a lui Sadoveanu, per total, Gazul a zburdat în fața gazdelor ieșene. Diferența valorică a confirmat în filmul disputei superioritatea distribuției lui Neluțu Mărginean și Edward Iordănescu. Când ai lui pasează cu siguranță și se impun, chiar îl fac… britanic!

Dar îl așez înaintea lui pe cel care administrează de ani buni societatea, fostul „câine limoniu” Mărginean. Cu merite incontestabile în a se descurca și în piatra seacă a insolvenței și a figurilor făcute de sponsorii principali. Care vin și pleacă, într-o instabilitate asemănătoare cu aceea a presiunii… gazului în conducte!

Practic cu această victorie clară și meritată, Gazul și-a consolidat și pentru începutul sezonului de primăvară prezența în play-off. Cu argumentele unor prestații pe atac, cu jucători ce pot face diferența la mijloc și la finalizare în fața majorității competitoarelor din prima ligă.

Sunt profesioniști, și emană putere, revenind iarăși după ce au fost conduși! E drept, printr-o nouă expectativă a apărătorilor centrali din Copou, de care a profitat, la prima atingere după ce a intrat, Bălan. De data asta a dormit despre altceva cu ochii pe minge, doar cu ochii după minge, mai tânărul, decât învechitul Constantin, Larie.

Meritul medieșenilor este că au fost pregătiți și au dovedit că pot ataca pe poartă atunci când ajung în terenul advers. E o constatare ce li se cuvine ades. Vine și de la „delfinul” familiei Iordănescu, care, sunt convins că se roagă și el! Dar nu ostentativ, bigot, ca defensivul său tăticuț… Ca antrenor spun…

Fofana, Dumitru Cardoso (în zi ciudată sâmbătă…), Olaru și mai ales mobilul și tehnicul Fernandez sunt fotbaliști pe care și i-ar dori orice echipă de la noi. Așa gândesc eu…

Iar în final, „ciupit” mereu pentru cum îi mai tremură picioarele în apărare, meritul lui Constantin de a transforma cu siguranță penaltiurile echipei, este de apreciat. E adevărat, lovind mingea de pe loc și nu din mișcare.

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Voluntarii” lui Bergodi au făcut, ca niciodată, „cel mai bun joc din acest campionat” și au pierdut ca întotdeauna…

Pe terenul din Bănie, Voluntariul a lăsat impresia, prin prestație, că este mai profesionist decât voluntariatul de până acum al echipei lui Pițurcă. Având o oarecare inițiativă superioară în joc în prima repriză, „Universitatea” de acum, ghilimelele sunt necesare, „mititeii” știu de ce, a fost surprinsă de siguranța din apărare și apoi pe contraatac a ilfovenilor. Care au și irosit două ocazii mari, față de nici măcar o amenințare a gazdelor. Care au lăsat doar impresia că vor să câștige presionând. Pentru că și de data aceasta partitura lor de a marca a fost mai mult… dezacordată spre haotic.

Spre deosebire de jucătorii lui Bergodi, care, declarând la final că au făcut „cel mai bun joc din acest campionat”, lasă loc și altei interpretări. Aceea că o astfel de apreciere este favorizată și de doar… întâmplarea prin care craiovenii vor să se impună de când a venit, cu surle și trâmbițe, Victoraș Pițurcă.

Conducând, după o pătrundere de manual al dinamicii tactice, Voluntariul a pierdut nepermis partida cu U Craiova. Ducându-mi gândul că, între ce anunță fostul norocos antrenor ani buni (și) al echipei naționale și ce prezintă concepțional în teren echipa sa deocamdată, e doar o cacealma tare puțin antrenată tactic. Ori poate doar fizic…

Oricum, n-ajunge! Mai ales la o echipă de club, acolo unde ai timp să realizezi evoluții premeditate. Vizibile pentru tehnicienii cu vocație și experiență, capabili să descifreze ideile de joc. Atunci când ele există cu adevărat…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Tanda și Manda de lângă Turnul Chindiei vs „Oinomaos” Yazalde

Chindia, purtând la Ploiești câteva sute de suporteri de fiecare dată când „pontează” disputele de „acasă”, nu poate motiva eșecurile sau semieșecurile că ar evolua în fieful „dușmanilor” proveniți din ultima reformă administrativă.

Așa cum s-a mișcat nu-i putea înfrânge pe „hermanștazi”. Mai realist așezați pe teren și cu o construcție superioară în coerență. A ieșit din nou în evidență vulnerabilitatea defensivă în axul central al apărării dâmbovițene.

Nu întâmplător Chindia are primit cel mai mare număr de goluri, 39, la fel ca și cealaltă promovată, Clinceniul. Ori siguranța unei echipe, mai ales atunci când intră în prima ligă de la noi, trebuie gândită începând cu forța apărării. Acolo unde Leca și Benga au prea multe momente în care se dovedesc „Tanda și Manda”.

La Ploiești, „Manda” s-a dovedit din nou Benga, care, din lipsa mijloacelor de apărător, a creat penalty-ul, faultându-l pe doar puternicul Yazalde.

Chindia a egalat tot dintr-o „păliturâ di osândă”, „Tanda” sibienilor fiind depășitul demult de pretențiile primei noastre divizii, Stoica. Care l-a trântit pur și simplu pe Neguț în careu.

Un meci fără sclipiri de ambele părți, deși târgoviștenii au avut oarecum mai multe situații de a înscrie. oricum puține, nici cât degetele de la o mână. Trebuie consemnat că, în minutul 93, același „Oinomaos” Yazalde putea aduce victoria oaspeților dacă portarul Moldovan nu avea un reflex de excepție.

Și un gând de luat în seamă de cei din Primărie și Consiliul Județean, care, spre onoarea dumneavoastră, finanțați echipa din Târgoviște. Puneți lângă singuraticul Viorel Moldovan un pilon de conducător cu personalitate, cum pot fi Decebal Neagu sau unul dintre frații Becheanu. Se confundă cu istoria modernă, fotbalistic, a Târgoviștei. Măcar să le vorbească din când în când actualilor simbriași în vestiar….

Mă opresc aici. Dacă mă apuc să interpretez cu vorbe ce-i cu actualul președinte al clubului, pleznesc legumele toamnei încă nepuse în saramură. Că doar de acolo provine și e tare puțin ca motivație. Bietul Titi Ionescu, fie-i țărâna odihnitoare!, n-a fost nici el mare jucător, dar avea în toate prezența ce sfințea locul.

Editorial de etapă Cornel Dinu. La Ovidiu, derby-ul cerut de Gică Hagi a avut un singur competitor…

La Ovidiu, derby-ul cerut de Gică Hagi a avut un singur competitor, „fecesebecaliuța”! Gică a cerut oamenilor săi o presionare pe construcția adversă. Fără efect, pentru că mingea, ajunsă în picioarele percutanților Man, Moruțan, Tănase și Coman, crea cu aceștia veritabile poteci de pătrundere prin peticita de prea mult timp, în calități și de aici în atitudini, defensivă a Viitorului.

Revedeți secvențele primului gol primit. Reluarea cu capul după corner a lui Soiledis s-a făcut de lângă 3 (trei!) așa-ziși apărători ai gazdelor: Artean și Mladen care parcă s-au și lovit, de pe loc!, între ei, și alt obișnuit țiitor de „șasele atenționar” al copilăriei la fazele fixe, Ghiță. Gicuță, se apropie Ignatul! Chiar n-ai pe nimeni în locul acestor doar supraveghetori ai atacurilor adverse? Că e mare păcat la cât ți-ai învățat jucătorii să construiască, să fii dărâmat mai mereu de gafele așa-zișilor tăi apărători…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Cea mai puternică echipă a campionatului, CFR Cluj a „stins” o Astră jalnică în joc

Cea mai puternică echipă a campionatului nostru, CFR Cluj, a disputat derby-ul de pe teren propriu cu Astra, ca o premieră după ceva timp, de pe locul al doilea. S-a impus clar. După o primă repriză oarecum echilibrată, în care „frânarii” au atacat mai mult. Au și luat conducerea prin din ce în ce mai bunul Burcă, din nou la a nu știu câta fază fixă.

Fără cometa Alibec, care a străpuns atâtea apărări cu pas de la Budescu în ultimele etape, ploieșto-giurgiuvenii (se antrenează la Ploiești și „oficialele” sunt la San Giorgio) au făcut mai mult pontaj ineficient pe terenul din Gruia.

Astra fără strălucire a reușit, totuși, o oarece amenințare pentru Arlauskis. Abia în minutul 71! Prin șutul lui Simion, care putea fi oprit de vigilentul salvator de multe ori dintre bare, prin stop pe piept! Atât, jalnic, față de patru ocazii, din care două mari, ale gazdelor, în repriza a doua.

După prima, a lui Costache, în minutul 64, Dănuț Petrescu nu s-a dezmințit. A luat-o la fugă ca un volante lateral prin fața propriei bănci, băgându-i în seamă pe decedații familiei acestuia cu provocări de nerostit.

Având cele mai bune cifre în clasament, „cefereul” dovedește că în fotbal faptele pot fi exprimate sugestiv și prin semne din matematică. Materie pe care din clasa a opta am urât-o!

Cât despre jalnica în joc Astra și eliminarea căutată de capriciosul Budescu, acum e cert că grătarul e mai nimic față de pomana porcului. În ultima etapă a sezonului îi va colinda Clinceniul. Și dacă jocul va începe cu… ne dați ori nu ne dați?

ADVERTISEMENT