Editorial de etapă Cornel Dinu. Contra construiește contra „nevoiței” de tristă amintire și „Dinamoul” crește spre „Di-na-mo! Di-na-mo! Di-na-mo!”

Zvonul, că asta se practică, e la modă, care m-a cam scuturat, a fost oferta făcută de Orbanul maghiaro-fino-hunic pentru „Regele” nostru fotbalistic, macedo-românul-pontic Gică Hagi.

Că al nostru „Or-bani”, zice-se amator de fotbal, chiar cu înclinații de „câine” cu culoare nedefinită după comportament, nu se-ntreabă nici măcar cu ce viteză se distruge, onor conducătorilor așezării Românica din ultimii 20 de ani, sportul românesc.

…După jenanta năzbâtie de a întreba cu sarcasm de chermeză desuetă un invalid cu câți kilometri pe oră îl duce căruciorul…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Până la Contra și Dinamo, să fie clar: „Regele” nostru fotbalistic, Gică Hagi, nu-i de vânzare pentru niciun „mol-or-ban”!

Banii, tentație, desigur, de nerefuzat, ce ar veni de la „MOL”, cu adresă de nepronunțat din pustă, care și-a umplut „buzunarele” din comerțul cu petrolul nostru, via Österreich, sunt mulți. Cum ar veni, ar vrea să ne ia „Legenda” cu banii… noștri!

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

E ora rugăciunii de seară pentru mine când scriu aceste rânduri, dar nu-mi ridic ruga spre aceleași ceruri să nu ni se întâmple și rușinea asta… Și nu se va întâmpla!

Pentru că știu foarte bine că „machidonul” (termen de… acrire a trăirilor și identității lor, loviți din toate părțile Balcaniei după al lor Alexandru Macedon, hăt tare demult…) e și acum de mii de ori mai bun român decât semeni mioritici de-ai noștri.

Deveniți, și cu voia lor, tradițional cel puțin neatentă, „românici”. Merge și „romici”… În stare doar de bătut cu pumnii în coșul pieptului, gol, de când au numai bani, goniți din Rai în ochi și fapte de ocară.

Rațiunea din puseurile inimii nu o mai ascultă de când li s-au luat (unora) și s-au dat (altora), cu premeditare, hățurile și li s-au scos tuturor zăbalele care mai apărau aproapele…

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

Editorial de etapă Cornel Dinu. Și supărat, Cristiano Bergodi e un „signore”

Ar mai fi un subiect de menționat, important după mine și nu de trecut la „diverse”, cum se prezintă prea des zumzăielile cu interes de mahala care se practică la noi cu sfidare.

Tot din iarba fotbalului nostru, tristă și chinuită de călcarea doar practicanților „profesioniști”, dar amatori prea des de pe la noi. De fapt, terenul doar vrajbei noastre nu-i gazon, ci doar rulouri de iarbă de lângă Săbăreni, ultima oprire înainte de Chitila a „șarpelui cu foc și fum”, când veneam cu el de la Târgoviște la „Bucureasca”.

Am „ginit”… termen de „carter” rău famat, de bătut în taste, sugerez, căci hârtia îl refuză… Deci am „ginit” și eu ceva spectatori în răsfățata tribună de la Craiova, chiar în spatele băncilor de comandă. Care nu puteau decât să se dea în stambă, cerându-i lui Cristiano Bergodi să-și ia tălpășița după ce l-a „călcat” Lokomotiva la Tbilisi…

Urmași din perpetua opoziție oltenească ai pandurilor care l-au vândut pe Domnul lor Tudor Eteriei ca să-l hăcuiască și să-l arunce în fântână. Se zice, glas și de condei binecuvântat oltenesc, că ar fi fost „mânați în luptă” de un fost practicant al fotbalului de după „Craiova Maxima”. Fie de ocară!

Totuși, numai astfel l-am constatat ușor afectat pe Bergodi. Dar civilizat, logic, cu tact în comentariu, un adevărat… Signore! Eee, închipuiți-vă dacă, aflat în aceeași situație, ar fi răspuns un nevricos de-al nostru. Și avem, slavă… Diavolului, atâția!

Educația adevărată de acasă, de mic copil, continuată în școală și în „calcio”, unde a scris istorie, sunt explicațiile simple ale comportamentului său. Fair-play înseamnă, în primul rând, stăpânire de sine. Care tare mult ne lipsește…

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Gurița” de Târgoviște

Etapa 4 a adus o nouă înfrângere Chindiei mele de naștere și creștere. Cu Hermannstadtul Sibiului. În afara gafelor de pas înapoi, din care ambele echipe au marcat câte o dată, aș remarca ratarea lui Yaméogo din minutul 70, care ar fi însemnat un egal, verdict care se spune că ar fi… logic. Chiar într-un joc supus hazardului.

Iar faptul că amicul meu Emil Săndoi a jucat cu două „vârfuri” mai apropiate de adevăr abia din minutul 60, naște întrebări… Nu cred că s-a inspirat din… „Nunta din Cana Galileei”, unde doar se spune că vinul bun a fost adus la urmă… N-are și nu cred că va avea Emil Săndoi făcători de minuni în lotul actual.

Așa că terminați, „edililor”, stadionul, măcar să pierdem acasă… Ca haz de necazul renumitelor „gurițe de Târgoviște”, din care, desigur, fac parte…

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Frânarii” CFR-ului, joc aproape complet, chiar plăcut, deci se poate, Dănuțe!

Imediat după această decepție, vă jur că, după atâta amar de victorii chinuite, am apreciat prestația sigură, cu joc aproape complet, plăcut și mereu pe poarta adversă a „frânarilor” de până acum, la figurat, ai CFR-ului Petrescu-lui.

Deși golurile victoriei au fost un… autogol imparabil de antologic al lui Krepulja și o lovitură inspirată de cap inspirat a lui Debeljuh, dintr-o poziție de contorsionist, din care a reluat victorios și liniștitor centrarea lui Rondon.

La spectacolul de calitate a contribuit și Astra, egală cu oaspeții la ocazii în prima repriză, 3-3. Și care dă semne de revenire fizico-tehnică și fără dispărutul Budescu.

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Pandemia” spaniolă de la Viitorul pare pe trecute…

A dat iluminări de faze favorabile, după destul întuneric în etapele de până acum, și Viitorul la Sfântu Gheorghe (și nu… Hagi!). A avut trei situații de vis, ratate de Luckassen în repriza a doua, până la golul egalizator, cu zece minute înaintea fluierului final.

Marcat cu capul, aproape de pe linia porții, de Safranko din centrarea perfectă a lui Fulop. Fără scuze pentru fundașii centrali Ghiță (în creștere de randament, altfel) și Mladen, ca și pentru contemplativul cu mănuși Cojocaru, ieșit aiurea dintre parii porții.

Păcat, foștii, dar și actualii, și, sunt convins, viitorii jucători ai lui Gică Hagi …dacă mă-nțelegeți… meritau prima victorie, după atâta… „pandemie” spaniolă!

Editorial de etapă Cornel Dinu. Atenție, dragule Mireluș Rădoi, la tinerii Craiovei! Și nu numai!

Bănia lui Bergodi și Cârțu – cu bietul Rotaru la spital, cu ciripitorul în scris Marcel-in-ho Popescu și el pe craca izolării, iar celălalt finanțator, simpaticul Andrici, mai rar și pe la „Trafalgarul” serilor noastre, împuținate de pandemia-pandalie – s-a cocoțat pe primul loc după victoria sigură, în ciuda scorului strâns, cu Voluntariul.

Cu Cicâldău revenit sigur în scântei de execuții, cu „copii” Mihăilă din ce în ce mai bun și Bairam completându-l eficient atunci când intră. Niciunul din ultimii nepontând la profesionistul Bergodi doar câteva sute de secunde, cum fac majoritatea „cârmacilor” de echipe de la noi cu tinerii băgați pe teren doar c-așa-i regula U21. Când încălzirea acestora e incomensurabil mai lungă decât minutele jucate, a antrena nu mai e o profesiune de credință, ci sfidare nefastă a regulamentului.

Atenție în acest sens, dragule Mireluș Rădoi, frizatule cu buclă întreținută cu ulei lucitor și străin, dar nu din „Griekenland” sau „Șișilia”: pe Cicâldău, Mihăilă, Man (tare păcat de Coman, rupt de sălbăticia unui neica-nimeni topolean) ia-i în calcul să le cânte imnul în Islanda. Nu fi… „Ră…țoi”!

Nu numai eu stau cu „geana” (nu Neagoe!) pe tine în privința celor ce-i pritocești pentru a-i arunca în luptă sub tricolor. La ce ai fost ca jucător, știi că nu te poți juca nicicând cu țara.

…Așa cum fac atâția neaveniți ce o conduc de prea multă vreme. La fotbal verdictul e scorul și nu vrăjeala diriguitorilor ce ne fac din lumina zilei întunericul existenței prin atâtea măsuri de doar afișată pricepere, întru proprie pricopseală numai prin înșelătorie.

Simte și zice românul așa, dar la cât de contemplativ, chiar letargic a ajuns, singur ridică prin ceea ce nu face și ar trebui să facă, stăvilarul ce duce totul pe apa de secetă a sâmbetei…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Dedicație pentru prietenul cu pronume de înger, Daniel și nume de bici domnesc, Pancu

Spectacol de lumini în joc pe noul stadion-bijuterie „Francisc Neuman” din Arad. Cu două străfulgerări de goluri în vinclu, prin gazda Rusu și oaspetele Onea. Care-i aduce prima izbitură de paloș ce-i scutură favorabil, întru victorie, tabela de scor simpaticului, dar și profundului meu prieten la vorbă cu pronume de înger, Daniel și nume de bici domnesc, Pancu.

Dragul meu Daniel, prieten de potir binecuvântat când mai „jucam” și la masă, Sfântul Sfințit Mucenic Corneliu Sutașul, cel dintâi dintre păgâni care a crezut în Domnul Iisus Hristos, sărbătorit de curând, pe 13 septembrie, va fi tot timpul lângă tine. Mai rar cu tine, c-așa-i viața…

Știu, ne descurcăm în multe, dar norocul nu ni-l putem ctitori… Numai destinul din ceruri, neștiut de nimeni vreodată, ne este și nouă stăpân…

La Arad ți-a stat bine pe picioare trupa și după cele 14 ore de chin în pulman, traversând țara din „dulșele târg al Ieșilor”, oraș terminus în Estul nostru, până în celălalt terminus, din Vest, Aradul țesătoriilor la care lucra cot la cot, umăr la umăr cu muncitorii săi, baronul Neuman.

Doamne, ce rușine ne e dat să trăim! Să-i numim cu acest titlu de noblețe dovedită și definită, pe majoritatea ciorditorilor veritabili ce taie și spânzură numai pentru ei și sălbaticii lor, la comanda celor mai multe dintre nefericitele noastre județe…

Chirica, dac-ai schimbat sinecura politică… bine-nțeles că din convingere și pentru doctrină!… crezi că amărâta talpă a țării nu te calcă în picioarele vorbelor și așa, în pantofi, cum este acuma, și nu în opincile atât de adevărate și în grai de altădată?!

Editorial de etapă Cornel Dinu. Ține, Doamne, mărinimos cum ești, drumul cel bun al creștinului Gigi Becali de a juca numai cu românași

La final de „weekendeală” tot pandemică din cauza tot amenințătoare a coronavirusului, Steaua fecesebecaliuță a evoluat cu trei, patru tineri promițători, într-o trupă numai cu „de-ai noștri”.

Ține, Doamne, mărinimos cum ești, când te roagă creștinul practicant Gigișor Becali să i se întâmple (și) năzbâtii pozitive, să apuce drumul cel bun de a juca numai cu românași din realmente Academia condusă de Vali Argăseală și profesorul Bebe Alexe.

Spre deosebire de chinuitul Argeș, împănat cu tot felul de împănați cu ghete de fotbal ce n-au nimic comun cu generația „Gâscanului de aur” al fotbalului nostru, genialul Gicu Dobrin. Crescută de vechiul baci de fotbal Ștefan Vasile, nașul „Gâscanului”, de „nemuritorul” profesor de fotbal Tănase Dima și de generațiile de antrenori ai familiei Ianovschi. Ultimii suind pe rampa desfătării iubitorilor de Fotbal și „comandoul” Mutu – Dică…

Astfel că, pe teren, îmbrăcați în aceleași culori alb-albastre tradiționale, distribuția lui Ionuț Badea a făcut mai mult figurație. Prin apărarea lor trecând, când a vrut și pe unde a vrut, din ce în ce mai nărăvașul înspre bine Dennis Man. Arădean la origine și la primul hat-trick din carieră (cu „Basca” Topola a fost doar „triplă”, dacă folosim corect termenul „hat-trick…).

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Câinilor”, vă mai aduceți aminte „lătratul” de sorginte spartană „Augh, augh, augh!”? Cosmin Contra vi-l poate readuce-n „bot”!

La ultimul joc al etapei 4, mai ales în a doua repriză, prima fiind pe alocuri mai echilibrată, șapte, opt „câini” mai mult „perros”, cu capacitate de joc bine antrenată de Cosmin Contra, au făcut legea în favoarea semnelor de încredere că „Dinamoul de Rin” al lui Nevoiță Negoiță și Bălănel Bălănescu poate deveni doar o tristă amintire…

N-au mai fost doar cinci, maxim, jucători dinamoviști cu randament, ca în disputa nulului cu Botoșani. Astfel, și numai așa!, se poate ajunge iar la „Di-na-mo! Di-na-mo! Di-na-mo!”. Cei născuți mai devreme știu ce spun…

Borja urcă din ce în ce mai bine de la… Valle, Camara are destule resurse la… cămara sa fotbalistică, Sorescu demonstrează că are potențial să aducă… soarele dacă se concentrează mai mult, Gol nu mai lasă niciun… gol în fața apărării.

Și îi așteaptă să urce pe Nemec (încă departe de forma de altă dată), Isma Lopez (cam multe ezitări și pase greșite la Mediaș), Fabbrini (a intrat mai bine și mai motivat devenind rezervă…), ca să aibă cu adevărat argumente de play-off Dinamo.

Fie el, Dinamo, nu-l mai articulez Dinamoul, sper să nu mai fie cazul… fie el, Dinamo, deci, și „el nuevo Dinamo” româno-spaniol. Cu cât mai repede, cu atât mai tare va fi „lătratul” de sorginte spartană „Augh, augh, augh!”. Vi-l mai aduceți aminte, „câinilor”?!