Editorial de etapă Cornel Dinu. Versificația de peluză „Joacă Astra zici că-i Barcelona / Și Andone că e Guardiola!” a trimis pe locul doi colindul „Ne dați ori nu ne dați” bocit de Dan Petrescu

Debutul etapei, în frig și prin precaritatea asistenței de pe „Arena Națională” (sună mai bine invers, „National Arena”? Chiar dacă pe zi ce trece ne pierdem ca națiune?), a fost un meci de urmărit.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Versificația de peluză „Joacă Astra zici că-i Barcelona / Și Andone că e Guardiola!” a trimis pe locul doi colindul „Ne dați ori nu ne dați” bocit de Dan Petrescu

În prima repriză, medieșenii au fost egali în evoluție cu „fecesebecaliuța” lui Gigișor Becali. Și în ocazii. Bălgrădean și apoi bara dovedindu-se salvatoare pentru gazde în minutul 24, iar oaspeții au răsuflat ușurați după reluarea inexplicabilă peste poartă, de la nici patru metri (!!!) a lui Denis Man.

Intrarea la pauză a lui Moruțan, în locul lui Gnohéré, a adus un jucător în plus de pătrundere pe tot frontul de atac al fostei pentru minți talpane, dar pentru mine aceeași Steaua. Astfel s-a făcut diferența și Steaua a marcat de două ori. Profitând și de căderea, ca și-n alte dăți, după pauză, a axului defensiv medieșean Larie – Constantin.

Oaspeților le-au lipsit și doi atacanți de bază, Olaru și „rombrazilianul” Dumitru Cardoso. După meci, Bogdan pe Argeș în sus Vintilă a mulțumit iarăși, dar mai puțin de cum știam, Cerului.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Iar Edward Iordănescu, dând iarăși cu degețelul în obrazul propriei conduceri, a dovedit, astfel, că nu-i decât un… Eduard, care, ca pricini și bocete e neaoș de-al nostru. Superior tăticuțului, recunoscut ca… neconsumator de „împărtășania zeilor”, ci doar bigot de cazarmă. N-are nici măcar scuza că i-a pus nume britanic după câteva păhărele îngurgitate peste… rație!

Editorial de etapă Cornel Dinu. Chindia pare să-și fi reluat parcursul onorabil uitat undeva la început de octombrie…

La Târgoviște, în fosta capitală medievală a Valahiei, în birourile Primăriei și Consiliului județean, care întrețin echipa, ca pe timpuri secretarul de partid Ristache, se așternuse îngrijorarea. Ristache nu avea bani de la impozite, ca acum, ci strânga de la întreprinderi, un altfel de… sponsori!

Chindia luase 13 goluri în ultimele trei jocuri și marcase doar trei… Înfrângeri ce trebuiau măcar uitate dacă reușea să câștige, în același Ploiești ce nu-i de surghiun, împotriva capricioasei echipe a Iașului. Și reluând astfel un parcurs onorabil, încheiat cu ultima victorie, 1-0 la Voluntari în etapa 12, din 5 octombrie, cam demultișor…

Dispută echilibrată în prima repriză, cu amenințări din flancul drept al atacului advers, pornite de la Platini în mod deosebit. Și cu o reluare nereușită, de proape, a golgheterului moldav Andrei Cristea, parată de talentatul Aioani.

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

Dar ieșenii tot au marcat, la câteva zeci de secunde de la reluare, prin același amintit pericol Platini, servit central, în 7-8 metri, de Loshaj. Târgoviștea a lansat imediat șarje de atac câștigătoare, parcă la un semnal de gornist din celebrul Regiment de Cavalerie „12 Roșiori” de lângă gara ctitorită, ca și piața, de nefericitul rege Carol al II-lea.

Florea a egalat de aproape, după numai 13 minute, dintr-un corner, iar fiul risipitor al echipei până în acel moment, Cherchez, a adus Chindia în avantaj după alte numai patru minute. Și târgoviștenii mai puteau înscrie până la final, profitând de slăbiciunile cuplului de apărători centrali din Copou, depășitul Frăsinescu și improvizatul stoper, din mijlocaș, Breveld.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Viorel Moldovan a dovedit că „un om nu e distrus când e învins, ci când renunță la luptă”

Și-a dorit pilduitoare reflecția Viorel Moldovan, în sensul că echipa sa trebuie apreciată. Deși condusă, a dovedit că „un om nu e distrus când e învins, ci când renunță la luptă”.

Ești pe aproape, Viorele, dar cred că te-ai inspirat numai din celebrul vers al poetului-martir Radu Gyr, din poezia „Îndemn la luptă”. Concepută când autorul era distrus sitematic în închisorile cominterniste și scoasă la lumina tiparului prin viul grai al puținilor care mai ieșeau vii din spatele gratiilor:
„Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri
sunt renunțările la vis.”

Editorial de etapă Cornel Dinu. Exodul în robia occidentală, cea mai mare înfrângere a națiunii române

Și tot un catren al aceluiași spirit național, având aprecierea mea dacă chiar i-ai citit și pătruns versurile, ce mă va veghea când mi se va termina energia. Alături, de pe piatra sub care se odihnește, după atâtea speranțe neîmplinite, nașul și unchiul meu, Ștefan Herisescu Bolintineanu, la Cimitirul Bellu…
„Tu, vîntule cu şoapte line,
Ce aromeşti a busuioc,
Du-mi către alte zări cu tine
Şi vis, şi dor, şi nenoroc!”

Este și destinul neamului românesc. Mai ales acum, când cinci milioane de compatrioți au ales drumul robiei occidentale, în capitalismul deja depășit în care se împarte atât de inegal bogăția… Față de democrația noastră înșelătoare, unde încă nu sunt posibilități pentru foarte mulți să trăiască măcar decent, continuitoare prea recentă a unui comunism (eu îi spun doar socialism) în care s-a împărțit egal, dar… sărăcia!

Cât de departe e încă civilizația umană pentru a putea fi considerată normală. Să-i mulțumească pe toți nu cred că se va întâmpla vreodată. Suntem din ce în ce mai învinși pentru că n-am programat aproape nimic pentru a fi bine țării de cam 20 de ani, numai partidele elaborând, pe rând și toate la un loc, „ample programe” de căpușare a bugetului țării doar spre câștigul lor și al liderilor ciocoi…

…Nu le mai spuneți „baroni” că aceia aveau proprietăți moștenite, bună creștere, noblețe și trăiri naționale, imposibil de identificat așa ceva la Dragnea, Oprișan, Bădălău și atâția alții. Poporul nu mai are vise de a-i fi mai bine acasă, alegând exodul. Care este cea mai mare înfrângere a unei națiuni.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Prezența doar „lătrată” a „cățelușilor” în play-off se îndepărtează tot mai mult…

Dusan Uhrin a reușit prin ordine și realism de joc să peticească, hai să zicem cât de cât, sacul cu jucători de duzină al lui Dinamo. Până nu vom ajunge acolo unde am fost altădată ca Dinamo, păstrez această denumire infirmă, fie și cu doar un bastonaș ortografic.

Golul lui Yazalde, „gazdă” la Sibiu, din minutul 15 a sugerat că defensiva „cățelușilor” se va clătina din nou. Și chiar dacă au egalat la cinci minute după pauză prin Sorescu, toate celelalte trei goluri încasate au fost gafe nepermise ale defensivei șvaițer.

Al doilea și al treilea ca urmări ale unor așezări și acționări ale apărătorilor de gură-cască ce nu au făcut nici măcar „ham – ham” la adversari. Iar la golul al patrulea, „pudelul” Popescu, căruia nu i se poate scoate la vânzare nici măcar frizura tușată, a rămas cu piciorușele înfipte în iarba în care l-a „îngropat” fenta lui Yazalde.

Astfel, prezența în play-off, doar „lătrată”, se îndepărtează tot mai mult. Într-o dispută cu Mediașul, al cărui lot este superior adunăturii de mai toți doar „practicanți ai jocului” din trupa de la Rin.

Când era în „Ștefan cel Mare” și prin felul în care lupta și avea „soldați” adevărați, nici în visurile cele mai urâte nu s-ar fi pictat pe autocar chipul uni fotbalist. Și ce veritabili mari fotbaliști a avut Dinamo… Revenind dureros la „portretul” de pe autocar, cum să pui chipul mai ales al unuia care n-are nici măcar umor de… CAP-eu! Și îl mai ia peste picior și pe presupusul patron, că nu-și arată implanturile de păr în vestiarul așa-zisei echipe…

Editorial de etapă Cornel Dinu. Fii bărbată, Petrescule! Pleacă, mai întîi, așa cum ți-am sugerat mai demult, prin a te judeca pe tine înaintea altora

Și înainte de a evolua cu ai săi și cu ai lui Neluțu Varga la Botoșani, Dan Petrescu și-a continuat colindul de… „Ne dați ori nu ne dați”, început imediat după a doua „descălecare” în Cluj. Nu pot să fiu de acord și să accept impresionismul de mucava practicat de Dan sub prea multe forme ce aduc și a cerșeală.

Fii bărbată, Petrescule! Ai vreo 35 de jucători de valoare apropiată, deci mai las-o cu „titularii” și „rezervele”. Nu ține la mulți. Sau că ai să fii nedreptățit de toți și de toate.

Pleacă, mai întîi, așa cum ți-am sugerat mai demult, prin a te judeca pe tine înaintea altora. Aici intrând și propria echipă… Întreabă-te și întreabă și pe alții, că mai sunt, deși nu cred, pe lângă tine, decât în Minteuan, dacă „infailibila” ta concepție ta de joc este în concordanță cu posibilitățile reale, stricte ale jucătorilor. Aleși, cei mai mulți, de tine! De aici ar trebui să începi orice analiză în „casa” ta fotbalistică.

Editorial de etapă Cornel Dinu. În fotbal este și acționează o justiție, cam mult spus, dar îmi asum, divină! Care te-a pedepsit, Dane! Că prea îți put toate!

A fost încărcată întâlnirea de ambițiile declanșate nescuzabil, după mine, de „pricini” din ambele părți. Demne de „ocaua mică” și certuri venite din leapșa copilăriei. De aici a rezultat o încleștare de urmărit. A câștigat Botoșaniul. Cu ceva noroc. Ceea ce ție, Dane, ți-a lipsit…

Echipa lui Valeriu Iftime și a aghiotantului său de pe bancă, Marius Croitoru, a avut două ocazii și le-a transformat în goluri. CFR-ul tău a avut patru, cinci și un singur gol. Repet: în fotbal este și acționează o justiție, cam mult spus, dar îmi asum, divină! Care te-a pedepsit, Dane! Că prea îți put toate!

„Cefereul” vostru, pe fond, cum se spune în justiție, a fost cel care, cerând schimbarea la „masa verde” a rezultatului din Cupă și neplătind transferul lui Golofca, a sfidat bunul simț cerând înțelegere de la cel păgubit.

Poate îți revii și vă reveniți… Sper eu, nu toți. Nu știu dacă mai puteți, la cât de îmbolnăviți sunteți de mania persecuției. Teatrală, bineînțeles. Pierdeți foarte mult în judecata dreaptă a celor care mai știu ce-i cu fotbalul.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Universitatea de pe vremuri, promisă de Victor Pițurcă, a dispărut, paradoxal, la pauză…

Câștigând al optulea joc consecutiv, Astra a trimis nu numai cu argumentele prezentate mai sus, CFR pe locul al doilea. După o dispută cu Universitatea de pe vremuri, promisă de Victor Pițurcă, paradoxală. Sunt convins că nu numai pentru mine, așa cum a fost filmul jocului.

În prima repriză Craiova a controlat lupta. „Astralii” sugerând că posibilele grătare și lipsa de experiență și de… hățuri prin care să-și strunească „bidivii” a lui Bogdan Andone, vor facilita triumful oaspeților.

Închiși într-un „3-4-3” defensiv, cu sclipitorii Budescu și Alibec în eclipsă, se punea doar problema când vor transforma craiovenii dominarea în victorie. Având deja în primele 45 de minute două ocazii mari, față de niciuna a localnicilor doar cu „flotant” la „San Giorgio”.

Editorial de etapă Cornel Dinu. Bravo, băieți „astrali”, v-o spune un bătrân trecut prin toate în fotbal!

Auzind numai cuvinte de laudă în comentarii de luat în seamă despre felul în care își conduce echipa Bogdan Andone, după meci, se explică totul. „Leii” Craiovei din prima repriză au fost hăituiți pe tot terenul de mijlocașii și atacanții Astrei, lăsând impresia că Piți a greșit pregătirea.

Purtați în luptă de „stindardul” Alibec, uluitor prin efort pentru trecutul său de mai mult trântor pe teren, Astra a etalat un veritabil recital de construcție și pătrunderi printr-un adversar doar martor la pledoariile cu mingea ale gazdelor. Care au avut cinci situații mari de a trimite Craiova în Bănie cu sacul lui Moș Nicolae umplut cu golurile primite.

Și din aceste schimbări de scenariu, aproape imposibil de anticipat de la o repriză la alta a unui meci, emană surprinzătorul cuceritor de imens interes al fotbalului. Prin felul în care a evoluat Astra și duminică seară înțeleg într-o mare măsură explicația de săptămâna trecută a portarului Lazar: „Avem caterincă bună!”.

Fotbalul este definit și de entuziasmul prin care trebuie practicat. Cât timp umorul interpretării faptelor din teren, bune sau rele, este pozitiv, emulația de a câștiga devine un atu foarte important. Le doresc să țină această flacără a izbânzii cât mai mult aprinsă în vestiarul lor.

Așa cum s-a zis că a fost căutarea versificată de după acest al optulea val câștigător: „Joacă Astra zici că-i Barcelona / Și Andone că e Guardiola!”. Bravo, băieți „astrali”, v-o spune un bătrân trecut prin toate în fotbal!

Editorial de etapă Cornel Dinu. Ceața de la Sfântu Gheorghe n-a ajuns și la Voluntari, unde doar luna a luminat… jocul!

Ceața a oprit penultimul joc al etapei, la Sfântu Gheorghe. Dar în ultima dispută lumina lunii a ajutat nocturna de la Voluntari să se vadă aproape ca-n palmă. Prestația gazdelor și a Viitorului în prima repriză a avut puține faze iluminate în cele două careuri, unde se definește cel mai mult pasiunea pentru fotbal.

Ca de obicei, Viitorul a dominat, având iarăși un procent favorabil al posesiei. Au avut, fiind mai mult mingea la ei, doar o ocazie. Mare, ce-i drept, a reintratului Gabi Iancu în „capul” rombului de la mijloc și în spatele celor două „vârfuri” Rivaldinho și Ganea.

Iancu a reluat singur, singurel de la vreo 7 metri, cu stângul, pe lângă poartă. La tehnica lui, nu poate beneficia, după mine, de scuza că a reintrat după câteva etape de absență. Pentru că lovirea sigură a balonului nu se pierde niciodată. I-a „fâlfâit” laba piciorului și mingea s-a dus afară.

Voluntariul a stat mai mult în expectativă în primele 45 de minute. Deși „mijlocul” lor, Gorobsov, Căpățână și Laiduni, nu mi se pare inferior decât la mobilitate față de „mijlocul” Viitorului, Ciobanu, Artean și mult mai rapidul decât toți, Houri.

Editorial de etapă Cornel Dinu. „Hoții” cu noroc ai lui Gică Hagi au lăsat „casa” Voluntariului goală…

În partea a doua, Voluntariul a echilibrat posesia, a deschis scorul prin voleul de generic fotbalistic al slovenului Andraz Struna, de la peste 20 de metri, după o pătrundere a lui Laiduni prin șvaițerul părții drepte a defensivei lui Gică Hagi.

„Marinarii” din Voluntari au mai avut două ocazii de a se distanța și, nemarcând, condamnarea egalării le-a venit de la devierea cu capul a lui Rivaldinho, cu spatele la poarta adversă, prea repede, la numai patru minute distanță.

Iar pedepsirea finală a Voluntariului s-a scris în ultimele secvențe. Nepermis, au lăsat „poarta” apărării deschisă, „hoții” din atacul Viitorului au intrat „doar” patru contra „majordomului” rămas singur, și, stăpân pe el, promițătorul Louis Munteanu a marcat și a „furat” toate punctele din „casa” Voluntariului…