Editoriale

Editorial de meseriaș: Dinu îi desenează echipa lui Contra, adevărurile de la EURO și de ce arată Rădoi a… tractorist! ?

29.06.2019 | 22:12
Editorial de meserias Dinu ii deseneaza echipa lui Contra adevarurile de la EURO si de ce arata Radoi a tractorist

Mai este un singur act al Europenelor de tineret, finala. Și cred că din nou fotbalul a avut parte de adevăr. Deoarece e clar, nu numai pentru mine, că se vor întâlni cele mai bune echipe înainte de căderea cortinei peste această competiție a speranțelor bătrânului nostru continent. Chiar dacă hâtrii fotbalului afirmă pe bună dreptate că la această vârstă este destulă relativitate în evoluții. Și că nu orice ieșire la rampă a unor jucători îi va face pe aceștia să strălucească imediat ca aștrii ai fotbalului mare, ci, poate, într-un viitor apropiat. Acționează și în acest joc legea selecției universale, rezumată simplu prin „Mulți veniți, puțini aleși!”. Valabilă nu numai pentru oameni, dar și pentru colectivitățile din care fac parte.

Editorial de meseriaș: Dinu îi desenează echipa lui Contra, adevărurile de la EURO și de ce arată Rădoi a… tractorist!

De aceea, văzând toate meciurile, ca de obicei, am curajul să afirm că pe terenurile (mai mult) din Reggio Emilia au evoluat trei categorii de reprezentative. FOARTE BUNE mi s-au părut, încă de la început, Spania și Germania. BUNE am argumente să afirm că au fost Anglia, Franța și Italia. MEDII au fost restul, adică Polonia, Austria, Danemarca, Croația, Belgia și Serbia. Bine-nțeles că, învingându-mi emoționalul, reprezentativa tinerilor noștri tricolori o așez în fața echipelor medii, foarte aproape de cele bune. Îmi asum, firesc, menirea de a fi contestat, sper cu… argumente!

Și de aici se explică frumusețea surprizelor dintr-un joc, așa cum este și fotbalul. Dar și meritul incontestabil, cum a fost al echipei noastre, de a infirma calculele primordiale. Iar prin realismul și dăruirea în evoluții, să fie foarte aproape să joace finala. Și spuneam în explicațiile precedente că și norocul, care, incontestabil, i-a (și) mângâiat, au știut băieții lui Rădoi să și-l facă partener tocmai prin abilitate evoluțiilor. Care au infirmat previziunile sumbre, în mare măsură, dinaintea partidelor noastre. Să ne aducem aminte că la începutul prezențelor noastre pe teren, am asistat la Italia – Spania, Anglia – Franța, la punerea în mișcare a „mannschaft-ului”, căzând, firesc, pe gânduri. S-a jucat în aceste dispute, cu nimic mai prejos tactic și în execuții decât ceea ce ne oferă competițiile reprezentativelor supreme ale fotbalului momentului. Și foarte aproape de ciocnirile abrazive ale multinaționalelor de club ce se luptă în ultimii ani pentru trofeele continentului.

Franța - Anglia 2-1. Asalt la poarta francezului Bernardoni. Sursa foto: hepta.ro
Franța – Anglia 2-1. Asalt la poarta francezului Bernardoni. Sursa foto: hepta.ro

Instabilitatea dintre „celeste” și „un pezzo di merda”

Haideți să ne aducem aminte ce calitate a avut „uvertura”, disputa dintre Italia și Spania. În care, după cincizeci și ceva de minute magnifice ale Spaniei, parcă însuși „diavolo” și-a băgat coada, ca de multe ori (și) în fotbal, și „azzurii” au întors jocul, câștigând neașteptat cu 3-1! Ca mai apoi, aceeași distribuție a Italiei să nu poată trece peste tranșeele „panilor poleaci”, aglomerați ca în ghetoul din Varșovia în fața propriului careu. Și, din „celeste” cu Spania, să fie categorisită chiar de cei de-acasă drept „un pezzo di merda”… Instabilitatea comportamentală firească a celor așezați sub paralele de 45 de grade. Slobozi la gura comandată, ades coleric, de suflet. Și nu cu stăpânirea pornită din echilibrul judecății, numită și „fair-play”. A creierului așezat de Providență deasupra acestei veritabile granițe comportamental definitorii.

Aș mai da un singur exemplu al acestei instabilități. În decisivul cu Germania am avut o primă repriză magnifică, dominând în tot și în toate. De la prestație până la cifre. Și, totuși, în partea a doua n-a mai contat… Primind golurile care ne-au dat jos de cai mari în ultimele minute ale jocului și, paradoxal, din faze fixe! Care până atunci ne-au surprins puțin. Iar „îngerul nostru păzitor”, portarul Radu, motivator de excepție și stâlp al oricărei echipe care visează și vizează performanța pornind de la o apărare sigură, a fost cam spectator la cele două tiruri fixe din lovituri libere de pe la 17-18 metri… Coborând, parcă, din cerurile în care îl cocoțase partea prea sensibilă a presei și publicului nostru. Știu, poate sunt exagerat în judecarea lui… Dar, vedeți, din fragedă pruncie fotbalistică am auzit în vestiarul de autentică performanță al lui Dinamo, atunci când un jucător evolua bine, sau para dintre buturi hotărâtor, doar atât din partea adevăraților antrenori de atunci: „Nu-i nimic deosebit. Și-a făcut doar datoria. De-asta a fost trimis pe teren”. Eheee… „zăpezile de altădată”…

Ionuțl Radu, motivator de excepție și stâlp al oricărei echipe care visează și vizează performanța pornind de la o apărare sigură, a fost cam spectator la cele două tiruri fixe din lovituri libere de pe la 17-18 metri... Sursa foto: hepta.ro
Ionuțl Radu, motivator de excepție și stâlp al oricărei echipe care visează și vizează performanța pornind de la o apărare sigură, a fost cam spectator la cele două tiruri fixe din lovituri libere de pe la 17-18 metri… Sursa foto: hepta.ro

Mirele, schimbă-ți… coafura!

Simt nevoia să precizez că după Daniel Isăilă, plecat și el spre cămilele care aruncă țechini „fără număr”, Mirel Rădoi are merite deosebite. Iar din prestația echipei, incontestabil tehnice și motivatoare. Să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului. Cu o singură excepție. Și pentru că în ceea ce am scris până acum n-am prea fost „guriță de Târgoviște”… Mirele, sunt convins că ești antrenor profesionist, că vei confirma în continuare și că hazardul soartei nu-ți va fi potrivnic… Ai fost „fair” și ca jucător pe teren, meseriaș descurcăreț în tenebrele defensive ale jocului, dar schimbă-ți… coafura! Ai o buclă pe cap care-mi amintește de stahanoviștii și tractoriștii de tristă amintire de altădată… Cocoțați pe gazetele de perete pe care aș vrea să le dau definitiv uitării. Ce dracu’, ești fiu adevărat al pământului, ce-și ara cu abnegație și respect ogorul lui și nu al colectivei care l-a împilat. Fii natural, cum te-a lăsat Cel de Sus. Și fără să-ți alinți părul ca pana corbului parcă în și cu ulei de la motor…

Mirele, schimbă-ți... coafura! - îl îndeamnă Cornel Dinu. Sursa foto: sportpictures.eu
Mirele, schimbă-ți… coafura! Sursa foto: sportpictures.eu

Revenind în Italia, dacă la acest turneu au strălucit jucători de excepție, care ne vor încânta cu siguranță de acum pe… marile ecrane, ca italienii Chiesa și Cutrone, nemții Amari și Waldschmidt, spaniolii Ceballos și Ruiz, englezii Gray și Foden, francezii Ikoné și Konate, să ne gândim și la ai noștri… Pentru că avem, slavă Domnului, la cine să ne gândim!

La naționala „mare”, cei mai mulți crescuți de Gică Hagi, dar să te lumineze Dumnezeu și pe tine, Cosmine!

Din prima propun la naționala mare a lui Cosmin Contra pe Radu lângă Tătărușanu. Lateralii Manea și Ștefan cred că sunt peste Benzar, Bancu sau Toșca. Alături de Săpunaru și Chericheș (dacă își va reveni odată și odată…) sunt, cu siguranță, Nedelcearu și Pașcanu. La mijlocul terenului, mijlocași metodiști, alături de Răzvan Marin, sunt clar Băluță și Cicâldău. Iar în atac nu trebuie să lipsească Ianis Hagi și „tunarul” Pușcaș. Pe benzile de atac mă mai gândesc și eu… Oricum, nu cu Grozav! Și nici cu Stanciu… Deci (și) la naționala „mare” (dar atât de mică în comparație cu cea… mică!) cei mai mulți crescuți de Gică Hagi, dar să te lumineze Dumnezeu și pe tine, Cosmine!

Ce duel pe posturi va fi la prima reprezentativă! Chiar și între cei doi antrenori din noul val! Slavă Domnului! Sursa foto: libertate.ro
Ce duel pe posturi va fi la prima reprezentativă! Slavă Domnului! Sursa foto: libertatea.ro

Oricum avem șanse minime să ne vedem naționala calificată la turneul final al europenelor de anul viitor acasă. Suntem prea peticiți de vreo zece ani și la acest nivel. Trebuie scrutat, pregătit și planificat viitorul, deci mondialul din 2022. Națiile care știu ce vor își propun în toate programe. Nici la noi cincinalul n-a fost o utopie tâmpită decât în ceața densă a proștilor firesc răi…