Editoriale

Derby-ul Ligii a 4-a, Steaua – Rapid: Un caft ridicol sub efectul patriotismului de bodegă

Editorialistul FANATIK.RO scrie despre incidentele reprobabile de la derby-ul de pe Arena Naţională între CSA Steaua şi Academia Rapid.
15.04.2018 | 11:35
Derbyul Ligii a 4a Steaua  Rapid Un caft ridicol sub efectul patriotismului de bodega
Fără doar şi poate, meciul dintre Steaua Militarizată şi Rapidul Politizat a fost un moment important al acestui sezon, de Liga a 4-a. Pe teren, giuleştenii s-au impus cu 3-1, dar spectacolul general a fost unul deşănţat, cu accente de ridicol. Sigur, importantă a fost patima, pe care „rapizii” au ştiut s-o gestioneze mai bine. Şi experienţa unor jucători. Doar că nici din patimă nu se poate trăi la nesfârşit şi nici din uzura (naturală) a unor „tineri” frumoşi dar cu părul albit, precum Pancu sau Nicolae.

Înghesuială de neamuri proaste, ca-n tramvaiul 41

Mult zgomot pentru nimic! Cam aceasta pare a fi concluzia firească, după meciul dintre vechile rivale care îşi împart, cu generozitate, pumni, înjurături şi tramvaiul 41, cel care face legătura spirituală între cartierele celor două beligerante. Am avut, e drept, parte de o asistenţă generoasă dar care, vorba comentatorilor TV, nu a depăşit-o pe cea înregistrată de Glasgow Rangers, într-o ligă inferioară, adică 43.000 de spectatori. Din nefericire, n-am văzut prea mult fotbal şi nici nu ne-am fi imaginat asta, într-un joc de ligă, scuzaţi-mi pleonasmul voit, atât de… secundară. Tocmai când credeam că o ardem darwinist pe scara evoluţiei, am fost martorii unei ciocniri între neamuri proaste, atât pe gazon cât şi în tribune. N-a fost nici măcar un spectacol de circ, pentru că, aşa cum îmi spunea maestrul Siminică, „circul este o artă”. Ăştia s-au bătut precum chiorii, iar în pauză a fost chemată şi fanfara, să celebreze dileala. A fost o mostră de umor involuntar şi de patriotism de bodegă, de care, sărmanul Caragiale, dacă ar mai fi trăit, ar fi făcut un mişto cumplit. 

Legendele Iovan şi Balint, marionete lângă copia Cupei Campionilor Europeni

Dincolo de ridicolul din teren şi de pe stadion, în general, înaintea gazelor răspândite, cu generozitate, de jandarmi, i-am văzut pe Iovan şi pe Balint puşi să dea cu mingiile în populaţie, de parcă s-ar fi jucat finala… finalelor. Pe o tejghea era aşezată copia Cupei Campionilor Europeni, câştigată de Steaua, în 1986. La un meci de Liga a 4-a, repet până la obstinaţie!…. Ne lipseşte „Cântarea României”, dar la capitolul „ridicol” ne ridicăm la standardele dorite. 
Nu sunt, Doamne fereşte, fanul Stelei lui Becali, dar la jocurile lui „FCSB” am curaj să-mi duc familia pe stadion. Aici, în abatajele campionatului, toate lucrurile ţin, însă, de Evul Mediu. 

Pancu şi Nicolae. Trecutul reşamponat…

Poate că singurul fapt care trebuie subliniat este ataşamentul celor doi „juniori” cu păr albit, Pancu şi Nicolae, doi fanatici care îmbracă Giuleştiul în graţie. Dar nici cu ei nu se poate trăi la nesfârşit, iar cine nu are tineri să nu viseze la renaştere, pentru că şi atitudinea asta e la fel de ridicolă precum fanfara milităroasă şi militarizată, despre care vorbeam mai sus. Ne întoarcem, de pe ambele părţi ale baricadei, la perioada în care primul preşedinte al clubului Steaua (nu CCA…), adică tovarăşul general Nicolae Tzeau Tzescu şi prietenul său, tovarăşul Mao Tze Dun, ofereau multă circotecă şi prea puţină pâine mulţimilor doritoare de spectacol contrafăcut. Pentru că nu am asistat la un joc sportiv, ci la o confruntare între două neputinţe, două vise (aproape) deşarte şi a două orgolii puerile.

Ca în Liga 1. O fi bine, o fi rău?

Despre fotbal, în sine, avem puţine de vorbit. Cu excepţia câtorva execuţii (cum a fost cea de la golul lui Nico sau artificiul tehnic al lui Pancu, o pasă cu călcâiul care l-ar fi făcut invidios chiar şi pe… Daniel Pancu din prima tinereţe), cele două trupe şi-au dat la gioale precum doi beţivi, care s-au prins la înghesuială, în acelaşi lift. În rest, culmea e că, în multe momente, am trăit cu impresia că vedem un meci din Liga 1. Dacă o fi de bine sau de rău, rămâne să decideţi dumneavoastră…