Editorial electoral Cornel Dinu. A fi sau a nu fi… în politichia neaoșă. Contează doar victoria finală, ca în fotbal. Dar tare ar trebui să conteze mai ales ce faci cu ea… Ar fi în Firea lucrurilor…

Am crescut într-o familie cu tatăl și câțiva unchi juriști. Înainte ca Occidentul să ne vândă rușilor, la Yalta, în februarie 1945, aceștia nu aveau voie să facă politică.

Cel mai… „reușit” unchi, boierul Ștefan Herisescu Bolintineanu, unul dintre nașii mei de botez, casierul Marii Regine Maria, simpatizant legionar, a supraviețuit de azi pe mâine vreo cinci ani la Canal.

Neamul a reușit să-i revizuiască procesul și, după 1953… cei născuți „mai devreme” știu de ce după 1953… vreo zece ani a avut domiciliu forțat la sovromul și apoi schela petrolieră de la Berca.

Editorial electoral Cornel Dinu. A fi sau a nu fi… în politichia neaoșă. Contează doar victoria finală, ca în fotbal. Dar tare ar trebui să conteze mai ales ce faci cu ea… Ar fi în Firea lucrurilor…

Când a revenit la București, prin 1968, am reușit să-i obțin dreptul de a locui în două camere dintr-una dintre cele trei vile ale sale din Floreasca.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Venea, uneori, să mă ia după câte un antrenament, de la stadionul Dinamo. „Dai și tu un cognac? (accent franțuzesc…) la Athenee sau Cina, s-o mai văd pe Regină?”. „Da, Nașule, se poate, parole d’honneur!”. „Dar mergem pe jos, să trecem pe verde, că de roșu m-am săturat, nici acum nu știu de ce m-au închis… Doar am stat la agape cu Prințul «Zizi» Cantacuzino Grăniceru”.

Ajungeam, totuși, cu mașina. Dar, după ce parcam, trebuia să trec cu el, și cu Moxu și Cheran după noi, la brațetă, pe o „zebră” eliberată de semaforul pe verde!

Ne așezam la masă, el mereu cu fața spre Palat. Își mângâia mustața, sorbea în tihnă, rostind „Primește-l, Doamne!”… Și, parcă la un semnal, se ridica și dădea să plece: „Uite-o! S-a suit pe cal! Mă duc să mă găsească la birou!”.

Ne obișnuisem cu scena, se așeza imediat la loc și murmura, înfiorător, parcă din baraca de la Canal: „Sta-v-ar arpacașul în gât!”. Continuând mereu: „Cornelică și voi mișeilor, eu mă duc, dar stau cu ochii pe voi de dincolo, să nu vă prind că faceți politică! E o bagaboantă depravată, mai ales la noi, la români”.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Teribilă figură Nașul Fănel… Ca și celălalt, Nașul Fănuș Neagu, de căsătorie… Nu-i voi părăsi niciodată, erau arhangheli ai spiritului, m-a fericit Dumnezeu să-i am. Bine-nțeles că am loc rămas moștenire lângă Herișescu Bolintineanu și din când în când ne vom duce pe aleile de la „Bellu”, la Fănuș Neagu, să ne mai aprindem cu vorbe de duh duhurile… Fiți siguri!

Editorial electoral Cornel Dinu. Partidul meu a fost, este și va fi mereu ROMÂNIA și binele NEAMULUI ROMÂNESC, într-o gândire național-democrat-social-creștină

Ei, și acum la „cestiune”! Am primit și bune, și rele de ceva zile c-aș fi în echipa de consilieri ai doamnei Gabriela Firea… Da, vietăți pustiitoare ale vrajbei noastre milenare, mi-am dat acceptul pentru așa ceva. Nu sunt și nu voi fi în niciun partid politic cât mai respir, și pentru că s-ar întoarce Nașul Fănel printre scânduri, dar și pentru că felul în care gândesc nu se regăsește în vreo grupare politică de la noi, acum.

Partidul meu a fost, este și va fi mereu ROMÂNIA și binele NEAMULUI ROMÂNESC, într-o gândire național-democrat-social-creștină. La mijloc, nici spre stânga, nici spre dreapta, având convingerea că numai în vremuri de despoți luminați lumea a progresat.

Dar ni se dau atât de rar aceștia din spațiu… Ades ca o vindecare a nimicniciei instinctuale din omul care nu-i încă… OM. Și nu numai la noi…

Dacă eram angajat politic și spuneam așa ceva acum vreo zece ani, Kovesi și ai săi torționari de neam îmi puneau, la comandă, cătușele.

Știu că o să mă „căutați” și-n… Doamne iartă-mă! Da, am fost membru PCR, singurul partid până-n 1990 la noi. La cât arțag avem în genă, ca, poate, cel mai dotat popor în a-și face cozi de topor, în a ne război cu morții împărțindu-i în ai lor și ai noștri, în a „Dă-te să mă așez eu!”, mai mult prin înșelătorie și furtișag, un singur partid ne-ar ajunge! Hai, iau de la englezi două, „whigs” si „tories”, liberali și conservatori.

Nu ăla care a fost și în care m-am trezit cooptat după cel de-al doilea trofeu de „Cel mai bun fotbalist român al anului”, în 1972, de secretarul de partid al MAI de atunci, un român de calitate, generalul Geică. Erau mulți Oameni atunci, continuând „naționalismul cultural” al lui Nicolae Iorga, și mult prea puțini acum. Veritabili „piloți orbi”, cum îi numea Mircea Eliade în perioada interbelică. „Norocoși” am fost și atunci, ca în inepțiile și retardații lui Ceaușescu.

Știu, voi fi blamat, înjurat, bârfit… nu mai contează, contestarea e mereu pe limbile lingătoare de ochiul dracului, care-i banul, de vreo treizeci de ani, pe meleagul blestemului mioritic.

Editorial electoral Cornel Dinu. Cred mai mult în socialism democratic, chiar în acest vis al globalizării dacă s-ar lepăda cât mai repede de blasfemiile de a anula credința și identitatea popoarelor lăsate de Creator

Și-mi pedepsesc singur sinceritatea. Na, v-o iau înainte! Cred mai mult în socialism democratic, chiar în acest vis al globalizării, care-i „pe-acolo”, dar cu capital numai la stat, dacă s-ar lepăda cât mai repede de blasfemiile de a anula credința și identitatea popoarelor lăsate de Creator, decât în alte curente politice.

Patria ți-o poți schimba, naționalitatea nu! Într-un târziu și după multe sacrificii, ca mai mereu, organizarea socială va fi universală pe Pământ. Așa cum „inițiații” cred, sunt și dovezi, firesc deocamdată ascunse la Vatican, că la așa ceva au ajuns cei care ne cercetează din spațiu.

Venit acum câțiva ani la noi, discursul patriarhului filosof Kiril I al Moscovei și al întregii Rusii este revelator: „Îndepărtarea de adevărul dumnezeiesc a fost în toate timpurile cauza multor nenorociri, necazuri și încercări, iar acest lucru se referă atât la viața personală a omului, cât și la viața societăților și popoarelor. Este experiența cu poporul rus. Nu poți construi o societate fără Dumnezeu și credință”.

Sau, referindu-se la actuala doctrină liberală: „Păcatul a devenit normă, pentru că în societatea de consum se pierde legătura între libertate și responsabilitate. Iar libertatea de a alege, promovată astăzi de doctrina liberală, nu-i poate aduce de la sine omului fericirea și bunăstarea, mai ales atunci când alegerea lui este definită exclusiv de factori materiali. Când libertatea devine un idol, omenirea este un pericol de moarte”.

Prelat providențial, față de Alexei al II-lea al Bisericii Ortodoxe Ruse, predecesorul său, închistat ca pravoslavnic, patriarhul Kiril a deschis dialogul între biserici, început de Papa Ioan al XXIII-lea, continuat de Papa Ioan Paul al II-lea – Vojtyla, nume de origine vlahă! – cu apelul său strigat în Parcul Izvor: „Unitate! Unitate!” și întors, iarăși, la întuneric, deocamdată…

Editorial electoral Cornel Dinu. E mult ușor să faci o selecție în fotbal decât în așa-zisa politică de acum, în care evoluează cu argumente Gabriela Firea

Juriștii din familia mea erau naționaliști creștini ce apreciau liberalismul Brătienilor. Numai că deviza lor „Prin noi înșine!” a devenit la partidele noastre cocoțate la putere, de vreo două decenii, „Pentru noi înșine!”. „Liberalei”, cum îi numește inspirat amicul Nicolae Dan Fruntelată. Și cam atât…

E mai bună decât mulți politicieni de la noi Gabriela Firea. Vorbește bine, are idei, se descurcă în jungla politichiei noastre. În plus, pentru mine contează și că am fost amic cu primul ei soț, Răzvan Firea, odihnește-l, Doamne…

Și nu ajungea doar de chilipir șefa cancelariei lui Mugur Isărescu când a fost premier. Sau nora pretențioasei profesoare Elena Firea, fostă arbitră internațională de gimnastică, vicepreședinte al Federației Române de Gimnastică, rector a IEFS-ului, care făcuse o adevărată academie a sportului din institut.

E mult mai ușor să faci o selecție în fotbal decât în așa-zisa politică de acum, în care evoluează cu argumente Gabriela Firea. Am fost selecționer, știu ce înseamnă asta și știu ce spun.

Am și „alintat-o” de câteva ori cu gura mea de Târgoviște, auzind că a mai și greșit. Sunt convins că a judecat și a interpretat omul și nu vorba la supărare. Important este să trecem peste mârâitul care ne caracterizează când vorbim unii de alții.

Nimeni nu trebuie să încerce să fie mai puternic și să iasă aiurea din logica echipei ce și-a făcut-o. Ca în fotbal, unde doar victoria contează!

Iar ca prim edil al Bucureștiului, Gabriela Firea a fost și „după vorbă, după port” o clasă peste cei dinaintea ei. Și cam două peste cei care „catindează” acum contra ei. Nimeni nu poate implementa „doctrina salvării” a lui Vasile Pârvan de unul singur, ci doar în echipă. Eee, tocmai asta nu mai știm să facem în ultimii ani, veritabile echipe politice în slujba Neamului.

În mod normal nu poate să piardă Primăria Generală a Capitalei decât dacă nemernicul coronavirus SARS-CoV-2 ne-a lovit mai mult decât orice judecata. Sau dacă se practică „procedura Stalin”: „Nu contează cine votează, contează cine numără voturile…”. La ce a fost în astfel de momente, tot cam de două decenii, la noi, automutilându-ne traiul, se poate repeta…