Sport

Editorial… FANATIK după triumful pe… calmante din Dubai: Andrei Dicu, despre Halep: „S” de la „Simona”, „S” de la „Sinapsă”, „S” de la „Sacrificiu!” Sângerare în Sâmbăta Sârguinței!

22.02.2020 | 20:20
Editorial FANATIK dupa triumful pe calmante din Dubai Andrei Dicu despre Halep S de la Simona S de la Sinapsa S de la Sacrificiu  Sangerare in Sambata Sarguintei
ADVERTISEMENT

S1mona și încă o finală câștigată! Ce poate fi mai potrivit pentru a-ți petrece o zi de sâmbătă, alături de cei dragi și totodată, în „familia Halep”, lărgită pentru încă două ore de agonie și extaz? Două ore de turbulență, pe parcursul cărora farmaciile din țară au rămas fără calmante, iar rețelele se socializare au bubuit…

Dubai a devenit, cel puțin pentru o seară, capitala unui stat care freamătă pentru eroii și eroinele sale, în care ne sculptăm, asiduu, calea către CINE merităm să FIM. În cazul artistului adevărat, mâinile care țin o daltă și un ciocan sunt atât de curate, încât se confundă cu dalta și cu ciocanul.

ADVERTISEMENT

Editorial… fanatik după triumful pe… calmante din Dubai: Andrei Dicu, despre Halep: „S” de la „Simona”, „S” de la „Sinapsă”, „S” de la „Sacrificiu!”  Sângerare în Sâmbăta Sârguinței!

Deja, „Halepmania” nu mai reprezintă doar un foc, aprins de febra speranțelor momentului, ci a privi meciurile româncei a devenit un act de maturitate. Și asta s-a întâmplat chiar și azi, în condițiile în care, după părerea specialiștilor, S1mona juca, prbabil, cel mai greu meci din ultima vreme.

Pentru cine joacă Simona? Ca să răspundem la această întrebare, n-avem decât să-i întrebăm pe spectatorii ei de ce o privesc jucând… Ea intră pe teren în primul rând pentru ea și în al doilea rând pentru noi. Nu spunem asta din bravură, ci pentru că este adevărat. Cu toții ne doream enorm ca ea să câștige primul trofeu din 2020, în fața Elenei Rybakina. A izbutit. A rupt ghinionul, iar asta în fața unei jucătoare pe care, vorba celor dragi mie, alături de care am suferit timp de două ore și mai bine, „nu a curs apa”.

ADVERTISEMENT

A câștigat „matematica” profesoarei

 „Simona Halep se califică lejer în finala de la Dubai, prima din acest an pentru ea. Eliminată de la Australian Open, Halep va încerca să obțină primul trofeu al anului și al 20-lea al carierei. Ea nu a mai câștigat un turneu de la Wimbledon 2019”, scria, înaintea finalei, publicația Le Figaro, citată de FANATIK.RO.

Sigur, dacă Halep nu avea cum fi decât încrezătoare înaintea acestui meci, deși mărturisea că trebuie să fie atentă în multe privințe, Rybakina încerca să-și mascheze trăirile. Ceea ce a și reușit, dar doar atât. „Nu am de pierdut nimic în acest turneu. Sper să o țin tot așa. Vreau să câștig cu orice preț”, a declarat ea, zâmbind fals, pentru că și zâmbetul devine, uneori o mască. În asemenea situații, el lichidează un sentiment… Dar, în fond, o mască fără un chip sub ea nu reprezintă nimic.

ADVERTISEMENT

20, o cifră predestinată

Rybakina (în vârstă de 20 de ani, cifră poate predestinată…) este revelația începutului anului 2020… Însă și Halep se găsea în postura de a câștiga titlul cu numărul 20, din carieră. Vine o vreme când matematica îți ajunge la os, dar matematica profesorului e mereu mai „matematică” decât cea a studentului (studentei). Halep a câștigat prin sârguință și a „sângerat” pentru fiecare minge.

A fost mai mult decât o revanșă pentru Halep, după ce în precedentul meci cu jucătoarea din Kazahstan a fost nevoită să se retragă în primul set al întâlnirii de la Wuhan, din pricina unor probleme medicale. A fost meciul în care S1mo și-a reamintit cine este.

ADVERTISEMENT

Setul care ne-a amintit de jucăria copilăriei, „Hopa Mitică”. Hopa, S1mo!

Idealurile s-au răscolit, toate, deodată, prin destinul de flacără al sportivei kazahe. Dacă n-ar fi fost ea, probabil ar fi izbucnit printr-o crăpătură de munți. Pentru că Halep a început ușor jenată și a devenit nervoasă. S-a… bâțâit, a lovit în pământ! În căldura din Dubai, s-au hrănit stelele cu frig.

Am sperat ca break-ul din game-ul al 6-lea al primului set să nu fie decisiv, dar apoi s-a făcut 2-6, în numai 26 de minute de joc. Iarăși, coincidențele matematice… S1mo a revenit cu un game „alb”, au reînceput să ne înțepe acele nestinse ale emoției și ne gândeam cu toții că S1mona cade și se ridică, precum celebra jucărie a copilăriei noastre, eternul „Hopa Mitică”, acela pe care nu-l puteam țintui niciodată la… pământ, pentru că era programat,… să se ridice. „Hopa Halep”, parcă am grăit, în cor.

Apoi, Rybakina ne-a tăiat, parcă, ideea cu un fir de praf. S1mo a salvat dăuă mingi de set, a capotat, însă, la a treia. Ce i-a spus antrenorul? „Simplu. Te ridici! Și te liniștești!”. Am scurtat din alfabetul Hopa Miticilor din orice sport, dar mare dreptate a stat în vorbele acelea… Nu de alta, dar și cu Sabalenka, Halep și-a revenit tot în setul secund.

„Fii bună cu tine!”

Și pentru că discutăm deja despre setul 2, game-ul al 8-lea părea să nu se mai termine. S-a petrecut, însă, inevitabilul. Și sinapsele din mințile kazahei, care se credea mai „matematiciană” a stărilor de spirit și mai ales de fapt, cel puțin în acuația momentului. Artemon Apostu-Efremov a grăit, iar, înțelept:„ Fii bună cu tine!”. Nu există, dragi prieteni, pic de matematică fără un pic de filosofie!…

Din acel moment, parcă s-a jucat la…. penalty-uri. Am văzut două sportive cu nervii tari, ca fierul, dar și ca fierea. Cel puțin așa am simțit noi, cei în țara cărora, când joacă Halep, farmaciile se închid, brusc. Trăirile ei sunt un fel de Abecedare ale spiritului sensibil al copilului buimac, dar în același timp, paradoxal, ele sunt primul magnet pentru maturitatea despre care vorbeam la început.

Starea de „oscilație” a Simonei Halep face parte din recuzita unui destin glorios. În tie-break, am simțit că, în sfârșit, a reușit să-și atragă în tabăra sa până și fileul. Obiectul care ne pusese pe jar în atâtea rânduri, făcuse parte din arsenalul adversarei. Dar Sâmbăta Sârguinței a fost ziua fostei și probabilei (ne dorim și… se poate!) Număr 1 Mondial.

Epilog și Prolog, înainte de Doha

Da, Halep s-a retras din turneul de la Doha, probabil din pricina programului încărcat. Sau a durerilor resimțite la spate. Cu atât mai mult, e cazul să înțelegem condițiile în care ea a jucat nu doar finala din Dubai, ci întregul turneu. Sacrificiu, suferință.. Și din nou, pentru cine joacă, fraților, S1mona Halep? Nu, nu doar pentru ea. Deși, metaforic au ba, a mai sângerat ea, dar puțini au crezut-o.

Această fată nu are nimic din viziunea unui învins social. Atitudinea ei seamănă cu un obuz cu aripi de înger. Doha este o haltă pe care a ocolit-o. Ea știe cel mai bine algebra propriului său organism. Și mai ales a propriilor sale reveniri. Victoria din Dubai este un reînceput. Un prolog pentru un an care poate aduce o Redevenire. Asta ne interesează cel mai mult. Cel puțin așa pare să ne anunțe S1mo, cu o gravă noblețe naturală…

ADVERTISEMENT