Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Din Rai în Iad. Pentru că „Atunci când de jos se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Și pun, nelegiuit, dar festivist-umilitor, cătușe oricui

Cornel Dinu   
în Editoriale
10/03/2020, 19:52
Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Din Rai în Iad. Pentru că „Atunci când de jos se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Și pun, nelegiuit, dar festivist-umilitor, cătușe oricui
Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Din Rai în Iad. Pentru că „Atunci când de jos se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Și pun, festivist-umilitor, cătușe oricui

După păcatul inițial, Omul a fost alungat, se zice, de Dumnezeu, pe Pământ. Cine a fost capul răutăților, ea sau el, șarpele instigator, n-ar conta prea mult. Deși, peste vremuri, și ea, și el își mai scot ochii din pricini comportamentale ce au și urme de venin. Judecata în acest sens nu o poate pronunța decât „cel fără de păcat”. Ceea ce, încă, în afară de Iisus Hristos, nu există…

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Din Rai în Iad. Pentru că „Atunci când de jos se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Și pun, nelegiuit, dar festivist-umilitor, cătușe oricui

Cert este că, după ușchirea din Rai, Creatorul l-a lăsat liber pe Om. Fără nicio constrângere. Se mai spună că, până la șarpe, omul n-a cunoscut răul. Fals! Șarpele era în grădina Domnului. Și apoi pe Pământ, în instinctele Omului.

Nu întâmplător, natura, prin circuitul ei de la viață la moarte, existent la tot ce mișcă și respiră, este cel mai mare… criminal în serie! Istoria omenirii fiind o serie de masacre de mii de ani, repetabilă cu alte și alte generații de victime în timpuri diferite. Și va dura, cum se pronunță „Sfânta scriptură”, până la sfârșitul lumii.

Tot din spații ni s-a dat morala creștină, nesocotită în continuare de sălbăticia din Om, care dușmănește Omul. De la comuna primitivă, în care semenii se omorau cu parul pentru o ciozvârtă de mamut, distrugerea umană s-a dat… Dracului până la metodele blestemat spus „perfecționiste” ale terorii suferinței umane. Fiara din Om fiind mereu prezentă…

Shakespeare, prin genialitatea sa, așează chiar o culme a bestialității în mărturisirea lui Richard al III-lea: „Şi-o fiară, cât de rea, cunoaşte mila. Eu n-o cunosc, drept care fiară nu-s”.

Nici meleagul „grădinii Maicii Domnului”, chiar prin „Miorița”… „Pe-un picior de plai / Pe-o gură de Rai… ce pașnic miraculos început… nu putea fi ocolit de așa ceva. Un veritabil omor cu premeditare…. Aflat în genele umane de pretutindeni.

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. De cozi de topor nu vom duce lipsă niciodată. „Țara asta suferă de lipsa caracterelor”, spunea Goga prin 1938…

Vreau să cred că noi n-am fost astfel dintotdeauna. Despre daci, „cei mai viteji și mai drepți dintre traci”, cum îi preamărește Herodot, se spune că se duceau senini la moarte. Vinovați sau nu, n-au ajuns la noi scrieri cu descrieri că-și torturau dușmanii prinși. Fie aceștia și de acasă. În istoricul din toate punctele de vedere film „Columna”, Gerula îl ține în viață pe trădătorul de neam Bastus ca o pildă.

Țin la neamul nostru atât de năpăstuit și dați-mi voie să cred că tortura prin suferință ne-a contaminat de la alții. Nu se spune – doar un exemplu dar sunt atâtea altele! – că Inchiziția, prin crimele sale de nedescris, a dat înapoi civilizația umană cu 200 de ani?!

Îmi cotropesc mintea destule exemple nefaste de acest gen. Pe care le-am importat. Arestările din trecutul oarecum recent și de acum, de la noi, seamănă izbitor cu felul în care Filip cel Frumos a pus să fie ridicat Jacques de Molay, ultimul Mare Maestru al Cavalerilor Templieri, și alți 60 de cavaleri, în 13 octombrie 1307.

Echipele de soldați ai regelui care i-au arestat au plecat la 6 dimineața cu bilețele pe care erau scrise adresele, bilețele pe care au avut ordin să le deschidă abia pe drum ca să nu aibă nicio posibilitate de a-i preveni pe cei vizați.

La fel s-a procedat la noi la sfârșitul anilor ’40, când s-a declanșat exterminarea dușmanilor de clasă de către cominterniști și cozile de topor neaoșe. Știu sigur că în serviciile economice ale miliției se preda și se executa așa ceva.

Cam la fel se procedează și acum. Cominterniștii fiind, credem din ce în ce mai mulți, globaliști ai noului marxism ce menține capitalul doar la câțiva. Iar de cozi de topor nu vom duce lipsă niciodată. Spunea, pașnic, Octavian Goga, prin 1938: „Țara asta suferă de lipsa caracterelor”. Din ce în ce mai adevărat încă de pe atunci.

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Când logica juridică a prezumpției de nevinovăție este trimisă în pribegie, suferința nebuniei nedreptății rămâne să-i țină locul

Mi-au venit aceste gânduri, privind sfidarea adevărului că „Omul se naște liber”, de la felul în care a fost purtată doar suspecta, deocamdată, Sorina Pintea. Bolnavă, cu cătușele la mâini. Era mare pericol social, Wonder Woman, capabilă să evadeze în orice moment și se impuneau măsuri speciale de protecție a „bărbaților” care o escortau…

Injustiția de acest fel, ce se practică de ani buni, depinde de un singur adverb, „POATE”, lăsat inconștient de legiuitorii Monicăi Macovei la dispoziția judecătorilor de mai ieri și de azi.

Pe scurt, judecătorul care dă hotărârea arestului preventiv pentru încă un „nepenal” atâta timp cât justiția nu i-a dovedit vinovăția, „POATE” considera că respectivul prezintă pericol social!

Și așa începe la noi un spectacol cutremurător, cu încă nevinovați prin prezumpția de nevinovăție legați fedeleș și păziți de cohorte care nu erau nici în temuta Inchiziție. Când logica juridică a prezumpției de nevinovăție este trimisă în pribegie, suferința nebuniei nedreptății rămâne să-i țină locul.

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Păstrăm, din nefericire, aduse de cominterniști de la Stalin, Iagoda, Beria și ai lor, procedurile „fricii care se inspiră”

Și am asistat, cel mai mult după 2005, la învinși de propriile instincte ale sărăciei preocupării doar de bani, declarați abuziv, fără argumente clare, periculoși, plimbați sfidător și prin neputința noastră expectativă peste tot încătușați. Intelectuali de tot felul, vinovați și nevinovați laolaltă, spectacol grotesc și amenințător de „Vedeți? Aveți grijă cu cine vă puneți ca să n-ajungeți așa”!…

Majoritatea, după cum s-a pronunțat justiția ulterior, nevinovați. Unora nu le-a mai folosit la nimic, însă, decedați în timpul anchetelor unor acuzatori ai statului de nivelul incult, grobian, abject al unor „Onea” și „Portocală”. Și mai sunt mulți activi cam de-același nivel…

Păi cum se poate explica altfel că Sorina Pintea, repet, suferindă obiectiv, este purtată ostentativ încătușată, iar un altfel de Râmaru de la Slatina se plimbă țanțoș, cu alură de colonel de miliție, cum bine l-a descris Mirel Curea, nici măcar la braț cu judiciarii care-i țin de urât?

Realitatea explicativă a acestor malformații comportamentale e mult mai cruntă. Păstrăm, din nefericire, aduse de cominterniști de la Stalin, Iagoda, Beria și ai lor, procedurile „fricii care se inspiră”. Și că ura cere distrugerea prin devorare a partenerului politic ce trebuie socotit dușman de clasă prin orice mijloace.

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Problema majoră a lui Macovei și Kövesi este caracterul. Sunt rele. Și nu de muscă…

Se uită, din marea noastră nefericire, sfaturile bolșevice date de Silviu Brucan celor care aveau să aibe puterea după fatidicul 2005, an de declanșare a războiului româno-român: „Ține minte să ții sub control oamenii inteligenți în sărăcie. Promovează în funcții-cheie numai mediocri și proști. Ei își vor da și viața să-ți apere ție ideile și lor averile”. Clar, nu?

Așa a și fost! Nu suportă hârtia să povestesc cum a fost luată Monica Macovei, și în ce stare!, de la biroul Procuratorii din gară, trecută prin casă!, și apoi în Procuratura Generală, înainte de 1990… Sau „Corduța” Kövesi…

Problema lor majoră este caracterul. Sunt rele. Și nu de muscă, Doamne iartă-mă… că ar fi mai de bine… Lina Ciobanu nu știa! Cerându-i juristului Neculai Constantin Munteanu să scoată „condiția de inamovibilitate” din statutul judecătorilor, înainte de a pleca la „Europa liberă”. Ele, în schimb, au știut ce fac…

La toate acestea se adaugă puzderia de pseudo-facultăți de Drept, majoritatea particulare, ce compromit prin precaritatea instruirii competente reale a actului de justiție atât de necesar la noi, mai ales acum.

Editorial fără fotbal Cornel Dinu. Nu mi se pare normal ca la noi proporția majoritară de magistrați și de procurori să fie ocupată de sexul doar aparent frumos

Acuzați-mă cum vreți, dar nu mi se pare normal ca la noi proporția majoritară de magistrați și de procurori (eu fac diferența, una-i judecata și altceva incriminarea statului), și la nivel de instanțe supreme, să fie ocupată de sexul doar aparent frumos.

În țările ce și-au păstrat integritatea juridică de sute de ani nu-i așa. Nu cred că ținând cont, neapărat, de plasticitatea reflecției lui Platon, cu 400 de ani înaintea erei nostre: „Diferența dintre un bărbat și o femeie este ca aceea dintre un bărbat cu păr și unul chel”. Incontestabil, într-un fel judecă bărbatul, altfel femeia.

Cum incontestabil este și adevărul că „istoria se repetă cu alți oameni și în alte timpuri”. Se justifică și mai bine apariția unor „Monici” Macovei (bine ar fi fost… „macabei”!) și „Corduțe” Kövesi.

Și în viziunea înțeleptului Rege David, cu 500 de ani înaintea lui Platon: „Atunci când de jos se ridică oameni de nimic, nelegiuiții mișună pretutindeni”. Valabilă și pentru clasa noastră politică din acești ani.

Să luăm, deocamdată, doar social-democrația de la noi. Dragnea, care i-a început distrugerea, este intelectual? Vine de sus? Ca și „salvatorii” Ciolacu și Manda-„Tanda”? Răspunsul îl știm toți…

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles