Editorial Horia Ivanovici: “SIMBLEDON, 55 de minute pentru istoria României! Ce motive am găsit s-o votez pe Halep la Președinție ?”

S1mona noastră câștigase finala încă dinainte să înceapă… De la vestiare, cum se spunea pe vremea Stelei ’86. Imaginile Eurosport au fost grăitoare, nu trebuie să fii mare specialist în “body language”. Pe holurile încărcate de istorie de la Wimbledon, în drum spre Arena Centrală, am văzut o Halep călcând apăsat, plină de încredere, dar, paradoxal relaxată, cu o privire clară, iar în spatele ei, mereu în spatele ei, o Serena nehotărâtă, care nu își găsea nici măcar pașii, parcă apăsată și cu un oftat permanent în colțul buzelor cărnoase. Fix la fel a fost apoi și jocul celor două campioane!

S1mona Halep nu doar că a intrat definitiv în istoria sportului românesc – nu-i chiar puțin lucru ?- ci a și închis multe paranteze supărătoare. Primul sportiv care a câștigat Wimbledonul pentru țărișoara noastră, detronându-l astfel pe legendarul și mereu simpaticul Ilie Năstase. Două Grand Slam-uri, unul pe iarbă, celălalt pe zgură, deci suprafețe diferite ceea ce, de necontestat, dovedește valoare reală, versatilitate și inteligență. A pus capăt definitiv “complexului Serena Williams”, pe care pur și simplu a demolat-o în 55 de minute! Şi vorbim de americanca, considerată de mulţi cea mai tare tenismenă din toate timpurile!

Serios… Cugetați puțin… Doar 55 de minute pentru istorie… N-ai timp nici să bei cumsecade, cu toată pompa, un tradițional ceai englezesc ?.

Ce le-a dat-o “ţărăncuţa” tuturor alde Banciu din România!

A închis gura, evident nu definitiv, haterilor din România, mulți dintre ei invidioși, nedrepți și total afoni într-ale tenisului. Vă dați seama cum o molfăie acum alde Banciu, puțin nedumerit… I-a dat-o “țărăncuța”! ? A făcut liniște și printre contestatarii din tenis, specialiști recunoscuți, care aproape permanent îi contestau poziția de lider mondial pentru că nu câștiga turneele importante. A readus din nou România pe buzele lumii întregi, surprinsă plăcut să descopere nu doar o campioană harnică, cu lovituri imposibile, ci și o fată simpatică foc, care a cucerit inimile tuturor cu discursul simplu, ca de copil scăpat în magazinul cu jucării, de după finală. A deschis la noi o nouă fabrică de campioni. Închipuiţi-vă câte fetiţe sau băieţei se vor apuca de tenis, de sport, după minunatul freamăt din jurul lui Halep. Și, nu în ultimul rând, și-a demonstrat ei înseși că este o veritabilă campioană, că are tenisul în ADN… Dacă, poate, a avut dubii…

Dacă va candida la Prezidențiale, eu o să o votez pe Halep! ? Imediat după triumf, Ion Ţiriac a dat verdictul: “Simona este cea mai importantă personalitate a României în acest moment”. Iar dacă o spune Ţiriac, nu mai pare o glumă peste ani şi ani. Cred, românii au multe de învățat de la această machedoancă specială. Trebuie doar să vrei să înveți! Ce înseamnă să lupți până la capăt, ambiţia, să te întărești în momentele când toți vor să sfâșie, să rupă o bucățică din tine cea căzută, să-ți iubești țara – de ce nu, să fii mândru că ești român! – să-ți iubești familia, fără de care nu însemnăm nimic, să fii mai bun, mai înțelept, dar mai ales să pui osul la muncă! Oră de oră, zi de zi, ca și cum ar fi ultimul lucru pe care ai mai putea să-l faci pe acest pământ. Așa, poate, vom reconstrui din nou o Românie frumoasă, pe care o merităm, cu mortarul făurit din lacrimile, zâmbetul și strigătul de luptă al S1monei. Și al altora ca ea.

Aveam președinte, acum avem și o Alteță Regală: our S1mona Halep!