Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Noapte de vis! Spectacol de la San Remo, la Washington DC. „Ricchi e Poveri”, aclamați ca în tinerețe, președintele Donald Trump, aclamat ca în… congresele PCR!

Cornel Dinu   
în Editoriale
07/02/2020, 10:08
Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Noapte de vis! Spectacol de la San Remo, la Washington DC. „Ricchi e Poveri”, aclamați ca în tinerețe, președintele Donald Trump, aclamat ca în… congresele PCR!
Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Noapte de vis! Spectacol de la San Remo, la Washington DC. Ricchi e Poveri, aclamați ca în tinerețe, președintele Donald Trump, aclamat ca în... Congresele PCR! Sursa foto: http://tvrmoldova.md

M-am născut în zori! De când nu mai joc… a fost tare demult… același „Moș Ene” al copilăriei nevinovate mă alintă să-mi cadă pleoapele (mai mult) spre dimineață…

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Noapte de vis! Spectacol de la San Remo, la Washington DC. „Ricchi e Poveri” aclamați ca în tinerețe, președintele Donald Trump aclamat ca în… congresele PCR!

Iar acum, trecut de 70 de ani, pășind pe lângă mine a amânare, tovarășa aceea nedorită, cu coasa la vedere, de vreo câteva ori, mi se întâmplă, din ce în ce mai des, să-mi doresc să nu fie ultima noapte… Și în noapte să nu vină întunericul… Așa-i la bătrânețe… Și mai ales când ești bunic și nepoata de 7 ani îți spune „Buni, ești mirobolant!”, te „agăți” de viață…

Îmi ocup orele insomniace citind, scriind, mai des în ultimul timp la a patra carte, dar și cu un „iris” spre televizor. Deși e „boală grea” generală, rar devin prizonierul micului ecran… Ceea ce s-a întâmplat marți seară până spre zori, în prima zi a festivalului de la San Remo. Ediția 70, oarecum jubiliară. Pentru că, după mine, ca italienii nu cântă nimeni. Sunt subiectiv, judecați-mă, dar lăsați-mă să-i ascult mereu…

„Văd” primele ediții undeva spre finalul anilor ’50. Televiziunea apărând la noi, dacă nu mă-nșel, în 1956. N-aveam televizor acasă, traversam Târgoviștea să privesc meciurile și evenimentele deosebite, precum San Remo, pe minunea unui ecran dintr-una din camerele Tribunalului, unde tata, fost magistrat, fusese reprimit, după „reeducare” proletară prin trimitere la munca de jos, doar în avocatură…

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Istorie în „musica leggera” versus maneaua schelălăită de la noi, care n-are nimic din maneaua Balcaniei

Îi am în ochi și-n minte pe Domenico Modugno, cu al său nepieritor „Volare” („Nel blu, dipinto di blu” în original), care a cucerit lumea-ntreagă. Și ajunge! Mi-ar lua o jumătate de pagină doar să-i menționez pe toți cei care m-au impresionat și care au scris, de fapt au cântat istorie în „musica leggera”…

Ce-i drept, ultimele ediții, până la aceasta de acum, m-au decepționat. Năvăliseră pe scena Teatrului Ariston din San Remo tot felul de ciudați la chip și port, veritabilă prosteală la vedere. Și sfidau prin răcnete și tamtamuri nu numai muzicalitatea ce vine din ceruri, dar și continuitatea decentă a civilizației umane.

La noi, acest animalic din om este și mai periculos. Completat cu maneaua interpretată de pictați greșit de viață, din locuri și cartiere de incidență penală. Una a fost maneaua turcilor și a Balcaniei, și cu totul altceva e schelălăiala de la noi, ce a îmbolnăvit și mai rău țara.

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Ascultându-i pe Albano și Romina, pe Zucchero, pe Fausto Leali, pe „Ricchi e Poveri” cântând cu toată sala „Che Sarà”, ai senzația că îngerii au coborât pe Pământ

Trecând de pe „RAI” pe „teveul” nostru, mi-a făcut mare plăcere s-o revăd pe Doamna Doina Levința, la 80 de ani. O „Coco Chanel” de la noi, cu puțin noroc, ca mai toți născuții pe-al nostru meleag. Cu cine prezenta nu-mi mai amintesc… nu-mi face bine…

Privind-o pe Doamna Levința, am remarcat-o ca pe Gina Lollobrigida, Rita Pavone, Ornella Vanoni, Loredana Bertè, sau neastâmpărata și acum, plină de umor nebun, Iva Zanicchi. Ce „bat” bine peste 70 de ani! Le admir și acum, văzându-le aproape în fiecare duminică la „Domenica in”. De pe același RAI 1, emisiune condusă de altă divă de altădată, Mara Venier.

Anul acesta, lângă prezentatorul Amadeus, recitalul a fost incendiar și prin prezența lui Fiorello. Cu geneticul său din imaginația „barzaletelor” născute în Sudul Italiei, a spus și a făcut încântător de toate. Miercuri seara schimbând și câteva mingi cu Nole Djoković, pe scenă.

Păcat că Lucio Dalla și Franco Califano nu mai sunt… Iar inegalabilul Adriano Celentano nu mai vrea sub niciun chip să apară… O mai fi și acum, seară de seară, la poker, unde și-a tocat averea?

Oricum, ascultându-i pe Albano și Romina, pe Zucchero, pe Fausto Leali, pe „Ricchi e Poveri” cântând cu toată sala „Che Sarà”, ai senzația că îngerii au coborât pe Pământ. Într-adevăr, numai EI știu ce se va întâmpla cu noi, pornind de la continuarea lui „Che Sarà” (Ce va fi?)… „Cu viața mea…. cine știe?”…

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Ca un mare actor hollywoodian, președintele Donald Trump a ridicat Congresul în picioare din minut în minut, scandând cu entuziast patriotic „Iu-es-ei! Iu-es-ei!”!

De fapt șocul nopții a fost anunțarea pe același RAI, la știrile lor de 60 de secunde (nu câteva ore, ca la noi, despre mascarada din Parlament sau terorizantul caz de la Slatina) că la ora 4, ora noastră, vor transmite din Congresul american discursul tradițional al președintelui SUA la început de an, despre „Starea națiunii”.

Fantastic să constați ce-nseamnă cu adevărat democrația americană și unde sunt SUA prin speech-ul președintelui Donald Trump! Spre seara următoare am observat că doar senatorul Călin Popescu-Tăriceanu a fost impresionat, la noi, de discursul lui Trump… Amintindu-mi că a fost cam singurul crescut de o mare personalitate, Maestrul Amedeo Lăzărescu…

Bine, politicienii noștri din ultimele trei decenii, în majoritatea lor, s-ar putea să știe să asculte ce-i bine prin lume, dar în țară fac mai mult rău…

Ca un mare actor hollywoodian, Donald Trump a vorbit liber vreo două ore. Privind și dominând prin amănunte și siguranța adevărurilor exprimate asistența. Care, după fiecare idee rostită, maxim un minut, făcea ca aproape toată sala, mai puțin câțiva democrați, să se ridice în picioare și să scandeze…„Iu-es-ei! Iu-es-ei!”!

Și nu de paradă, cum a fost la pe noi, de îndoielnică amintire. Niciodată… Trump! Patrioți în suflet și acțiuni, deși tineri ca stat. Declarația de independență a fost la 4 iulie 1776, „Declarația de la Philadelphia”!

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. Reușitele „Epocii de Aur” americane, varianta „Made in USA” by Donald Trump

În prima parte, vreo 50 de minute, a prezentat realitatea economică. Apoi pe cea socială. Amintind rar că a trebuit să repare și unele greșeli ale fostei administrații democrate… Așadar, reușite ale „Epocii de Aur” americane, varianta „Made in USA” by Donald Trump:

  • A scăzut ca un adevărat record șomajul, dând de lucru la 3,5 milioane de oameni.
  • Femeile ocupă 72% din aceste locuri de muncă.
  • Fiscalitatea a fost redusă, dând suport investițiilor.
  • Cetățenii fără probleme de existență reprezintă 46% din populație.
  • SUA sunt numărul 1 în producția de petrol și gaze. Independente energetic.
  • S-au repus în funcțiune 60.000 de întreprinderi mici și s-au dat credite pentru încă 12.000.
  • S-au creat 100.000 de locuri de muncă în industria auto, împreună cu Mexic și Canada.
  • 400.000 de gospodării au primit credite cu dobândă suportabilă.
  • 1.000.000 de tineri sunt susținuți financiar de stat.
  • Au produs avioane și rachete pentru o nouă armă, forța spațială!
  • Pregătesc un sistem de sănătate perfecționat cu 60%.
  • Instruirea este programul pentru viitor. Instruire tehnică, formativă, în toate școlile americane.
  • Reformă sanitară prin transparență.
  • După 51 de ani a scăzut prețurile produselor.
  • Construcții în America rurală și refacerea infrastructurii.
  • Acord cu China, de investiții în SUA. Cele mai bune relații cu China și cu președintele lor.
  • Apărarea libertății religioase – „Nu se poate trăi fără credință”.
  • Oprirea avorturilor și investiții pentru menținerea în viață a născuților prematur. „Orice copil este un dar”.
  • Intransigență cu emigranții clandestini și luptă împotriva criminalității.
  • 132 de „congresmeni” au propus o lege prin care socialismul să nu distrugă sănătatea națională.
  • Luptă prin finanțare împotriva maladiilor degenerative.
  • Congresul să dea o lege pentru protejarea unui milion de tineri.
  • În politica externă, acorduri de colaborare și de oprire a migrației clandestine cu țările din zonă.
  • Luptă neîntreruptă împotriva terorismului islamic, ISIS a fost distrusă!
  • Acord între Israel și Palestina.
  • Cotă justă a aliaților în NATO, de 400 de milioane de dolari.

Editorial non-fotbalistic Cornel Dinu. În ziua în care guvernul nostru a dat 25 de ordonanțe și 35 de hotărâri, președintele SUA a precizat că, în mandatul său, totul se va face prin legi aprobate de Congres

Poate v-am plictisit! Dar să știți că a mai rostit Donald și alte inițiative care să consolideze locul 1 în lume al SUA. Precizând că a spus „Basta!” la tot ce nu era bun și necesar țării.

Iar extrem de important este că în ziua în care guvernul nostru a dat 25 de ordonanțe și 35 de hotărâri, președintele SUA a precizat că totul se va face prin legi aprobate de Congres, având în multe, deja, acordul Sindicatelor.

Bine-nțeles că inițiativele și realizările prezentate au fost exemplificate prin pilde vii, din sală. Un toxico-dependent vindecat. Un medic celebru căruia Prima Doamnă i-a așezat în jurul gâtului „Ordinul Libertății”. Un adolescent care, la 13 ani, va fi trimis în spațiu. Un militar care împlinise 100 de ani a fost făcut general! Un tânăr, Jodi, al cărui frate a fost omorât de emigranți clandestini. O familie cu doi copii, lângă Prima Doamnă, desigur… Cu pensie de la stat, mamei, Milly, i s-a făcut surpriza de a-și vedea soțul, sergentul Will, reîntors din Afganistan în plin Congres!

În final, străfulgerând cu privirea-i de condor asistența, președintele Donald Trump a declarat… de fapt a declamat că: „SUA vor apăra democrația, libertatea pretutindeni în lume!”. Încheind apoteotic cu: „Suntem un popor de eroi!”. Tipic american…

După acest veritabil spectacol al democrației americane, cu președintele Donald Trump în rol principal, am rămas cu ochii în tavan încă vreo oră… Deși, comparând cu unde suntem noi, ar fi trebuit să mă uit sub podea…

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles