Editorial Răzvan Ioan Boanchiș: Qatarul și Maradona

Am ajuns noi să facem mișto de un Campionat Mondial pe care doar îl mirosim la televizor. Noi, da, noi. Chiar așa? Noi? Noi am lipsit și de la un Euro unde am fost (printre) gazde. Mircea Sandu a obținut organizarea (a lucrat la cazul ăsta încă din 2009, alături de Ionuț Lupescu și Dumitru Mihalache), iar New FRF a ratat calificarea.

Editorial Răzvan Ioan Boanchiș: „Lui Maradona îi ieșea numărul 10 prin piele”

Ar fi fost strâmbătați și la un Mondial organizat în Europa noastră contaminată de trotinetism. Nu vă place Mondialul din Qatar? Nici mie. Dar a fost mai interesant cel din Africa de Sud? Ați uitat vuvuzelele? Trebuia să urmărești meciul fără sonor că să nu te simți ca în “Zbor deasupra unui cuib de cuci.”

E al patrulea sau poate al șaptelea Campionat Mondial atribuit pe criterii geo-strategice sau interese financiare. Cine se mai miră e în urmă cu 100 de ani. Chiar și primul Mondial, cel din 1930, a fost dat așa – 100 de ani de independență a Uruguayului. Iar marele stadion din Montevideo se numea în consecință – Centenario.

Cred că singurul Mondial dat – pe bune – pentru dezvoltarea fotbalului a fost cel din Chile 1962. Din ce am citit, mi s-a părut mai mult o reușită în domeniul alpinismului. S-au jucat câteva meciuri și în localitatea Arica, la 2300 de metri altitudine.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

„Cu tot respectul pentru Messi”

Să trecem la lucruri frumoase. La Mondiale, eu țin cu Italia și Argentina. Italia lipsește, așa că am două Argentine. Argentina de azi și Argentina lui Maradona. Cu tot respectul pentru Messi, prefer Argentina lui Maradona.

Maradona nu a fost pentru netalentați, pentru tocilari, pentru deontologi. Dacă era după ei, l-ar fi arestat pe Maradona după ce a dat gol cu mâna împotriva Angliei. Menirea acestor panaramezi inclemenți și cu obraji groși ca pneul de tractor e să se întrebe “de ce nu și-a plătit Maradona impozitele?”

La Maradona, numărul 10 nu se găsea pe tricou. Lui Maradona îi ieșea numărul 10 prin piele. O haină ruptă se peticește. Pielea se regenerează. Din acest motiv, Maradona și-a revenit mereu după știți voi ce și a fost, pentru Napoli, declanșatorul uman care a înviat Pompeiul.

Maradona era inițiat în toate desfătările și vicleniile fotbalului. O chema la el pe doamna minge ca pe o păcătoasă la spovedanie. Și păcătoasa mărturisea și ce n-a visat. Pe urmă venea și adversarul că să simtă cum se insinuează ridicolul în biografia lui de biet contemporan cu Maradona.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Putea adversarul să fie și profesor universitar în astronomia fotbalului. Nimeni nu descifra cosmosul lui Maradona, pentru că Maradona gusta din mierea și veninul altor gânduri. Cu păcătoasa la picior, Maradona era mai inspirat decât orice antologie de poezie.