Editorial sfătos Cornel Dinu. Cronica zgublitică a etapei. „Câinilor”, aveți grijă pe cine băgați „la înaintare”! Iar tu, Gigi, n-ai o foarfecă?

Cornel Dinu   
în Editoriale
04/02/2020, 09:57
Editorial sfătos Cornel Dinu. Cronica zgublitică a etapei. „Câinilor”, aveți grijă pe cine băgați „la înaintare”! Iar tu, Gigi, n-ai o foarfecă?
Editorial sfătos Cornel Dinu. Darius Olaru, Olimpiu Moruțan, Dennis Man și Răzvan Oaidă părăsesc triști terenul după meciul cu CFR Cluj, 0-1 pe Stadionul „Dr. Constantin Rădulescu” din Gruia. Sursa foto: Răzvan Păsărică/SPORT PICTURES

Partea a doua a campionatului a început sub stele la Craiova. Și sub un soare care mângâia cu 17 grade Celsius cele câteva sute de „martiri” de la Clinceni. De la plus la minus… dar nicidecum infinit!

Editorial sfătos Cornel Dinu. Cronica zgublitică a etapei. „Câinilor”, aveți grijă pe cine băgați „la înaintare”! Iar tu, Gigi, n-ai o foarfecă?

Nu-mi mai amintesc în cele șapte decenii de viață să mai fi prins o iarnă fără mantia albă a zăpezii în Sudul țărișoarei. Dar nici nu se poate afirma că avem clima Coastei de Azur în Balcania noastră. Și nici fotbalul…

Fără o ninsoare ca-n povești, un viscol din stepele Maicii Rusii, sau măcar o ploaie de gheață, să recunoaștem că încălzirea globală nu-i o alarmă falsă. Cei tineri doresc, bine-nțeles, frigul iernii, mângâierea zăpezii și alunecușul gheții. Eu, nu! Și sunt convins că mai sunt de numărat cei ce-și doresc ca mine, atât cât ni se va mai lăsa lumina…

Editorial sfătos Cornel Dinu. Revolta prazului neastâmpărat după plecarea lui Victor Pițurcă

În „Bănie”, oltenii combinați cu ceva străini, au deschis și au dominat disputa cu Gaz Metan. Medieșenii de conjunctură mi s-au părut greoi, departe de un ritm de joc eficient. Se mai întâmplă la începuturile de sezon.

Gazdele au câștigat disputa de la mijlocul terenului cu un trio – Mateiu închizător, Cicâldău și Nistor interi – superior celui al oaspeților – Roșu, Fofana, Hora. Ultimul prezent în această luptă doar prin poziție și nu prin randament.

Și în atac superioritatea a fost a Craiovei, Ivan și Mihăilă fiind doi incisivi, față de singurul trimis pe teren de Edi Iordănescu, „Mitică”, pardon, Cardoso.

Comparând toate compartimentele, doar apărările au fost egale. În vulnerabilitate! Acka „reușind” iar un fault în careu, „dăruind” un penalty prin care „Gazul” doar s-a apropiat ca scor.

Per total o partidă de bun nivel, cu multe ocazii de a se marca. Un 7-4 în favoarea noii (oare și fostei?) „Universitatea”. Că dacă le dai o dictare așa-sișilor urmași ai lui Deselnicu, Oblemenco și Balaci, e bine să n-o mai citești…

„Zâsără” oltenașii din tribune, ocupând cam o treime din locuri, că nu-l mai vor pe italianul Mirko Pigliacelli între parii porții și nici reîntoarcerea lui Papură Vodă… pardon, Corneliu Papură pe banca tehnică nu i-a bucurat.

Chiar mai rău „zâsără”, da, „zâsără”, amenințând cu o revoltă a prazului neastâmpărat pentru plecarea lui Victor Pițurcă. „Credeaseră” ei că provocată de rar-văzutul „prezidente” (rostire de vechi scriitor de fițuici în slujba cârmuirii a „maltezului” director de oficină dispărută „Marcelino” Popescu) Rotaru.

Atenție, mai trebuie multe victorii și nici atunci nu ești sigur că se va opri fierberea zgomotoasă de veșnică nemulțumire din gradenele… pardon, scaunele peluzei. Cert, adevărul acestor „năcazuri” va fi aproape imposibil de deslușit.

La noi, ca în orice democrație infantilă, „boborul” comandă statul și nu invers, cum ar fi normal. Fost-am noi normali vreodată?! Adică în cadență cu țările la care jinduim.

Oarecum suntem printre ele, dar prin… durere! Că ne-au plecat milioane de mâini și capete de lucru să muncească printre și pentru străini. Acasă oferindu-li-se în continuare, de guvernanți oportuniști, incompetenți, care s-au tot schimbat între ei la mierea puterii, doar ceva mai mult decât praful de pe „surlele și tobele” promisiunilor electorale, doar vorbe, nicidecum fapte.

Editorial sfătos Cornel Dinu. Chinurile „Voluntare” ale Clinceniului

După licăririle de lumină din noapte ale Craiovei, a doua zi la prânz s-au întâlnit satele botezate „cartiere” ale Capitalei, Clinceni și Voluntari. Ambele cu academii de fotbal de ceva ani, dar cu producții de jucători nici măcar cât degetele de la o mână.

Creații nefaste fotbalistic, repet ca să se știe, a unor satrapi locali. În tinerețea mea pe gazon, nu-și găseau prezența și programarea decât la matineu. Cu „Abatorul”, „Electromagnetica” și, eventual, „Aversa”! Ultima, identificată pe harta Capitalei cam pe acolo unde sunt și ele de atâta vreme.

În fine, a trebuit să vină al 23-lea joc pentru ca (in)Voluntarii să-și consemneze a doua victorie. Cu profesorul Mihai Teja acum pe plasticul înșelător de comandant al trupei din teren, după „il dottore” Cristiano Bergodi. S-au mai întremat, ce-i drept, cu ceva practicanți ai fotbalului, câștigând meritat.

Clinceniul a amenințat doar spre final. Ca Messerschmitt-urile Luftwaffe cantonate în aeroportul de la Clinceni, ca răspuns al trădării din august 1944. Se bârfește că ar mai fi și acum ceva avioane pe acolo, dar utilitare… În fine, Clincenii se chinuie, în teren, evoluând ades jucători parcă din hârtia creponată a aripilor de avion din prima conflagrație mondială.

Editorial sfătos Cornel Dinu. Spectacol palpitant la „Sighii”

La ora ceaiului improvizat și copiat din Occident sau din saloanele aristocratice de altădată de la noi, la Sibiu (Sighii, Sibii, sună mai bine decât Herman…fason), Sepsi (altă fandoseală ce nu sună mioritic) ar fi trebui să câștige.

A ratat de trei, patru ori majorarea scorului. Iar în minutele de prelungiri, egalată, putea să și piardă. Capul lui Dumitriu a lovit mingea de transversală și rotofeiul aproape inexistent până atunci Yazalde a reluat cu altceva decât piciorul afară.

Spectacol palpitant, aprig la poalele munților împodobiți cu zăpadă. Cu faze de poartă mai multe decât la Craiova, unde se întâlneau echipe din play-off! Redovedind, cel puțin pentru mine, că siluirea clasamentului în două, după tur și retur, e nedreaptă.

Un fel de „pentru unii mumă, pentru alții ciumă”. În această existență parcă fără suflet, o reconfirmare a sclaviei impusă ființei umane de atotputernicia banilor…

Editorial sfătos Cornel Dinu. Cum a ținut în corzi Dinamo din play-out pe Astra din play-off

Aceeași concluzie nedreaptă și după meciul din Șoseaua „Ștefan cel Mare”. Unde Dinamo din play-out a ținut în corzi Astra din play-off. Redovedind că un antrenor modest, dar la curent cu meseria, poate să conducă la victorie o distribuție inferioară valoric față de una condusă de un prea pașnic începător novice.

Jucătorii struniți spre responsabilitate și disciplină de joc de Dušan Uhrin, doar cu numele Junior, au dominat „da capo al fine” revelația sezonului din toamnă. Fizic, tactic și în execuții.

Dacă Bogdan Andone a pierdut reacția echipei sale odată cu revenirea în țară, după cum a lăsat să se-nțeleagă patronul Ioan Niculae, e cu atât mai îngrijorător pentru societatea ploieșteano-giurgiuveană. E greu de crezut așa ceva, dacă pregătirea complexă, precompetițională, din ianuarie, a fost făcută în parametri fiziologici, măsurabili de câteva decenii în fotbal, cu mare exctitate.

Problemele Astrei nu scad cu nimic din meritele evoluției sigure și continuă a „câinilor roșii”. Numai să dureze! Matematic mai pot prinde loc de play-off, off, off, off…

De apreciat, desigur, participarea unui grup al suporterilor de a juta financiar societatea Dinamo. Indiferent dacă proiectul le aparține sau nu, au dovedit că sunt bine organizați. Ionuț Negoiță l-a împrumutat (puțin spus) și el și visează la șase milioane de euro pe an de la ei! Trai pe vătrai, nenică! Îi mai trebuie trei buzunare să-ndese… „plus-valoarea”!

Era de așteptat! Numai că 100.000 de euro reprezintă cam 70% din salariile echipei pe o lună… Deci o picătură în râul de impostură oportunisto-managerială de la Rinul ce-i tare aproape de Dâmbovița. Care, dacă s-ar umfla și ar mătura, ar salva Dinamo.

Și-mi permit, la cât am fot înjurat de doi, trei din acel grup, să le sugerez să se prezinte, totuși, la TV, cu adevărați reprezentanți, nu frustrați psihic. Cristi Hîldan merge! Chiar dacă, așa, cu ochelari impresioniști, aduce cu… Brad Pitt ușchit de la Harvard! Iar, așa cum îl știu, ca pe mine, pe bietul Cătălin Hîldan, s-ar întoarce în ceruri dacă ar afla că legenda sa a devenit afacere comercială pentru câțiva.

Revenind brutal pe pământ, celălalt scos la vedere, Anghel… și e bine că nu știu cum îl mai cheamă, spun vechii „câinii” din peluză că e, realmente, din „Zbor deasupra unui cuib de cuci”! Ce dracu’, măi băieți! Puneți-l măcar, pe sticlă, pe „Ingi”, chiar dacă m-a bălăcărit și el destul, dar e „câine de câine roșu”! Inteligent, cu vorbirea și scrisul, încă de acasă, la el. Diferență mare față de Anghel „al vostru”…

Editorial sfătos Cornel Dinu. Fricoasă Târgoviștea de parcă erau turcii „ante portas” sub zidurile vechiului Palat Domnesc

La „Ploiasca”, cum îi spunea târgoviștenii cu har, ce nu mai sunt, capitalei județului până în 1968, ca să-i arate că-i instabilă decizional, Chindia era să primească vreo două goluri în prima repriză de la botoșeneni. N-a jucat nimic.

Echipa lui „Iftime Pricinosul”, zgândărit mai mult fără rost de „ziarici”, se-mpăunează din când în când cu câte un austriac. Să știe el, oare, că Bucovina a plâns sub austrieci până spre a doua jumătate a secolului al XVIII-lea? N-aș crede, dar s-ar putea… deși comportamental… tot spre nu se duce…

Aceiași direcție de semănat pericol ca în prima repriză și în a doua. Botoșaniul a avut posesie și a amenințat des poarta târgoviștenilor. Care au acceptat situația. Par fără turație antrenată eficient în acest început oficial. Se-nchid în fața și-n interiorul careului de parcă îi atacă… turcii și sunt „ante portas” sub zidurile vechiului Palat Domnesc!

Adunând atâta frică, fără un șut pe poarta adversă, scăpând cu mare șansă de multele ocazii avute de oaspeți, Chindia a fost „prăbușită” de golul lui Dugandzic din ultimul minut oficial. Au urlat în acel moment și „câinii”, prietenii știu de ce… Și uite-așa s-ar putea să aibă Târgoviștea mea iubită două stadioane, prin grija edililor, și trupă fotbalistică la matineu…

Editorial sfătos Cornel Dinu. Disputa dintre CFR Cluj și FCSB n-a fost bâlci, ci o nouă… deșertăciune! Sfaturi pentru Gigi Becali

Din nou cu mare tam-tam s-a prezentat lupta pentru titlu dintre CFR și FCSB. Disputa lor din iarbă a fost fără har, ca în ultimii cinci ani la Cluj. Cu un singur 3-2, la București, de privit.

N-a fost bâlci, ci o nouă… deșertăciune! Încleștare, da! Echipe scurte pe apărare, rămase cam la fel pe atac, presing de ambele părți, dar, vai de noi, tehnica de depășire în aceste condiții a fost, din nou, jalnică. Rar patru, cinci pase consecutive…

Lungă și după ea! De la noi la voi și invers, tare repede! La margine și sus cu ea, marca CFR. Iertare cerută, într-un fel, prin repetatele mătănii și cruci făcute pe margine de implicatul Dan, antrenor de… hai!

Tineri motorizați întru vânzare ai „fecesebecaliuței” s-au lovit de bastioanele din apărare, îmbătrânite pe teren, ale CFR-ului, fără să aibe vreo ocazie clară de gol. „Intuziastul” Gigi Becali îi credea pe ai săi mijlocași și atacanți „panzere” capabile să treacă peste linia Maginot din defensiva „frânarilor”.

Aiurea! Tănase, Moruțan, Man și Coman s-au comportat pe teren ca trotinetele ce bântuie Bucureștiul și coșmarurile șoferilor. A fost de ajuns un șut din marginea careului al stoperului Paulo Vinicius, la prima și ultima reușită de acest fel din carieră, și gata, oițele din teren ale lui Gigi au behăit jalnic a renunțare.

Cam multe rânduri pentru un asemenea meci, din nou deprimant, între „cele mai ce”. Dar ceva mai trebuie spus…

Dragă Gigi, ești creștin, aproapele meu, te-am mai „alintat”, dar nu-ți vreau răul. Ai făcut multe și o să mai faci pentru credință. Nu-ți poți lăsa enoriașii din echipă, de care aminteam mai sus, să-și facă „chip cioplit”. Știi bine ce spun și respecți așa ceva. Tocmai de aceea, cum poți să-ți accepți unii prestatori de fotbal cu bărbi de pirați… sau de teroriști mujahedini…  și tunsori cu ciufuri enervante, de scalp spre decupare? Dacă tot te-ai luat de „beemweurile”, „ixelurile” din țestele lor și ți se spune că „așa e moda”, bagă-le tu, sau Luțu al nostru, știe el de ce îi spun așa, foarfecele în întâmplările de pe căpșoare. Să aducă, oarecum, cu Sfântul Francisc de Assisi. Fiind frați întru credință. Patronul păsărilor și al animalelor. Dacă el a stat cu lupii pe munte, apără și tu turma-ți fotbalistică de excentricul bolnav al lumii în care am ajuns să viețuim. Să te lumineze Dumnezeu!

Editorial sfătos Cornel Dinu. Cum mi-a adus aminte Mircea Rednic că n-a prea contat ca jucător…

În Copou, gazdele au apărut pe teren cu opt jucători noi! Și pe banca rezervelor cu obișnuiții Cristea, Mihalache, Popadiuc, Zaharia, Breeveld cu și alții care au evoluat în toamnă, în tribună.

Au marcat un gol în chiar minutul doi, prin „capul” lui Michael Omoh, scos și el puțin la vedere de nocturna stadionului „Emil Alexandrescu”. S-au așezat bine, apoi, într-un 4-4-2 cu linii bine conturate. Viitorul a atacat, având posesie în terenul advers, dar cam atât…

Poli, cu „dreptul” (piciorul folosit ca jucător) Rednic la comandă, a crezut că-i suficient avantajul de un gol și au stat și repriza a doua la cutie. Mai mult ca sigur, atâta pot la ora actuală.

Firesc, în minutele 80 și 85, Zoua, inspirat introdus în locul lui Chițu, și Iancu au transformat superioritatea din teren în goluri de trei puncte foarte importante. Viitorul a învins pe merit, s-a făcut dreptate. Iar distribuirea lui Radu ca stoper m-a dus cu amintirile că Mircea Rednic, pur defensiv, n-a prea contat ca jucător.

Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.

Am înțeles