News

Educația, în derivă. Tot mai mulți elevi abandonează școala din ce în ce mai devreme. Nota de plată: miliarde de euro

Abandonul școlar, un fenomen îngrijorător în România! Din ce în ce mai mulți elevi renunță la școală, iar acest lucru se simte și în buzunarele românilor
28.01.2025 | 11:03
Educatia in deriva Tot mai multi elevi abandoneaza scoala din ce in ce mai devreme Nota de plata miliarde de euro
Tot mai mulți elevi abandonează școala din ce în ce mai devreme. Foto: Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Abandonul școlar pare să dea bătăi de cap României. An de an pierdem sute de elevi care nu mai vor să continue studiile. Mulți dintre ei pleacă la muncă în străinătate sau aleg să urmeze cursuri de calificare, fără să își finalizeze studiile. Cel mai recent studiu al World Vision România arată că peste 40% dintre elevii de gimnaziu nu își doresc să meargă mai departe cu studiile liceale.

Naveta sau o masă caldă, un lux pentru elevii României

Cea mai afectată categorie este cea a elevilor din mediul rural. Potrivit datelor, 56% dintre elevii care renunță la școală după clasa a VIII-a provin din mediul rural. În comunitățile marginalizate, rata abandonului școlar este de peste patru ori mai mare. Principalele motive sunt dificultățile financiare ale familiilor sau lipsa accesului la resurse educaționale. Mai mult, unii elevi trebuie să facă o oră până la cel mai apropiat liceu, ceea ce implică cheltuieli pentru navetă și mâncare.

ADVERTISEMENT

Educația rămâne în continuare o prioritate neglijată. Ordonanța „trenuleț” accentuează această problemă. Programul „Masă caldă” pentru elevi este limitat la o sumă insuficientă, acoperind mai puțin de 1 milion de copii. Creșterea fondurilor pentru școlile defavorizate a fost amânată până în 2026.

Fără asigurarea condițiilor minime – navetă, mâncare, acces la educație – elevii din România renunță rapid la școală. Pe termen lung, abandonul școlar se traduce prin creșterea numărului de șomeri, dificultăți în găsirea unui loc de muncă stabil și limitarea oportunităților de avansare în carieră.

ADVERTISEMENT

”Studiul World Vision confirmă o realitate tristă: școala, în acest moment, are puține soluții pentru a-i motiva și a-i susține pe copii să-și aleagă drumul în viață și să aibă opțiuni reale într-o societate în schimbare rapidă datorită tehnologiilor noi. În plus, șansele copiilor care își doresc să revină la școală sunt anulate. 

Programul „A doua șansă” ar putea fi o soluție”, a declarat, pentru FANATIK, Silvia Dinică, profesoară și fost senator USR, cu o implicare activă în problemele din domeniul Educației și având o serie de proiecte de lege adoptate în acest sens.

ADVERTISEMENT

Educația, Cenușăreasa bugetului de stat

„Am reușit să introduc în noile legi ale educației o modificare care să simplifice condițiile de înscriere pentru program, ce cerea dosar cu șină pentru înscriere, în anumite zile din an și la o anumită locație. Am făcut acest lucru din convingerea că orice copil, orice tânăr care își dorește să se întoarcă la școală ar trebui să o poată face cât mai ușor.

Ministerul Educației ar fi trebuit să modifice procedurile, pentru că legea, îmbunătățită cu ajutorul nostru, o impune. Și totuși, nu s-a mers mai departe cu legislația secundară. Responsabilitatea unei șanse la educație stă în toți adulții care au un rol în Ministerul Educației și în instituțiile subordonate. Prea mulți dintre ei uită că sunt acolo pentru copii”, a mai punctat aceasta.

ADVERTISEMENT

Abandonul școlar ne costă miliarde de euro

Deja, în România, în fiecare an 23.000 de copii în România abandonează școala, potrivit datelor furnizate chiar de Ministerul Educației.

Conform raportului prezentat anul trecut de AmCham România și Universitatea din București, numărul mediu anual de elevi care renunță la școala este de 23.147 (perioada 2013-2021). Diferența de venit pe parcursul vieții dintre o persoană care a abandonat școala și un absolvent de liceu este de 190.473 de euro.

Costul total al abandonului școlar este estimat la 107 miliarde de euro pentru persoanele care au renunțat la studii între 2005 și 2024, adică 35,67% din PIB-ul anual al României (aproximativ 300 miliarde euro).

Potrivit unui raport UNESCO din 2023, România se numără printre țările cu cele mai mici cheltuieli pentru educație la nivel global. În 2023, România a investit doar 3,3% din PIB în educație, fiind depășită de țări precum Uganda, Zambia sau Benin.

Ordonanța „trenuleț” – pune frână reformelor educaționale

Ministrul Educației, Daniel David, recunoaște că abandonul școlar este o provocare majoră în România, manifestându-se atât în învățământul preuniversitar, cât și în cel universitar.

Printre soluțiile identificate se numără continuarea programului „Masă sănătoasă”, care joacă un rol esențial pentru copiii din familii vulnerabile, motivați să frecventeze școala datorită mesei oferite.

De asemenea, ministrul subliniază importanța îmbunătățirii metodelor de predare, accentuând necesitatea ca profesorii să inspire elevii și să creeze un mediu care să le trezească plăcerea de a învăța.

Însă ordonanța „trenuleț” lovește dur în sistemul educațional din România, adâncind o criză deja severă. Adoptată la finalul anului trecut, măsura îngheață sumele alocate Educației la nivelul lunii noiembrie 2024 și generează efecte devastatoare atât pentru profesori, cât și pentru elevi.

Blocarea angajărilor lasă numeroase posturi vacante în școli, amplificând deficitul de personal didactic și auxiliar. În același timp, salariile profesorilor rămân înghețate, deși li s-au promis în nenumărate rânduri măriri. Mai mult, concursurile de titularizare au fost suspendate, ceea ce înseamnă că profesorii suplinitori nu mai pot obține posturi permanente, destabilizând și mai mult sistemul.

ADVERTISEMENT