Educația, la cel mai mic procent alocat după Revoluție. „Vom funcționa în continuare în sistem de avarie, în criză de resursă umană”

Experții din domeniu sunt de părere că suma minimă necesară sistemul ar fi trebuit să fie de cel puțin 3% și să ajungă la aproape 4% din PIB prin finanțările locale și alte sume complementare.

Cel mai mic procent pentru educație

În proiectul de buget dat publicității la începutul acestei săptămâni de către Ministerul Finanțelor și dezbătut joi în ședința de guvern, Ministerul Educației are alocate 32,5 miliarde de lei, o creștere cu 2,2 miliarde față de execuția bugetară din acest an. Totuși, cele 32,5 miliarde nu înseamnă decât 2,1% din PIB alocate educației, ceea ce reprezintă cel mai mic procent alocat după Revoluție pentru învățământ, în contextul în care PIB-ul este construit pe suma de 1.552 miliarde lei.

Din anul 2018 încoace bugetul educației nu a trecut de 3% din PIB, atunci când erau alocate 2,24 procente, sau în anii 2019 și 2020, atunci când au fost alocate cele mai ridicate procente, 2,92, respectiv 2,9. În fișa bugetară din proiectul de buget sunt trecute 44 de miliarde de lei, credite de angajament, însă acestea nu sunt sume alocate efectiv de la bugetul de stat.

Ministrul educației, Ligia Deca, fostul consilier al președintelui Iohannis, a caracterizat procentul alocat ca fiind „acoperitor pentru funcționarea normală”, lăsând să se înțeleagă că nu va lupta pentru majorarea acestui procent. „Mergem pe varianta din proiectul de buget, acesta fiind acoperitor pentru funcționarea normală a sistemului de învățământ în anul următor, pe actuala lege. În momentul adoptării noilor legi, vom solicita actualizarea bugetului în concordanță cu noile prevederi”, a precizat ministrul educației pentru Edupedu.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Declarația acesteia vine în contextul în care în urmă cu zece ani Ligia Deca susținea că „singura șansă pentru democrație este un procent de 6% pentru educație”. Declarația a fost făcută pentru Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, organizație pe care Deca a condus-o între 2006 și 2007.

„Ne naștem în familii pe care nu le alegem, ne naștem într-un mediu social pe care nu-l putem influența în primii ani de viață, dar avem o șansă unică, și anume aceea ca prin educație să ne formăm propria personalitate, să avem propriile valori și să fim mai buni decât cei care ne-au precedat. Educația este prima investiție a statului în a rezolva problemele viitorului. Vă rog pe toți cei care vă doriți o societate mai bună să susțineți 6% din PIB pentru educație”, declara aceasta în 2013.

Ministerul susține că suma este mai mare

În fața criticilor venite din partea opoziției și a mai multor organizații din domeniu, ANOSR a cerut intervenția președintelui pentru „corectarea acestui proiect absurd”, Ministerul Educației a revenit la două zile după publicarea proiectului de buget cu un comunicat în care susține că de fapt suma alocată este de 3,2% din PIB, dacă sunt luate în calcul și sumele alocate de administrațiile locale și veniturile proprii ale instituțiilor de învățământ.

Ștefan Vlaston, expert în educație, este de părere că aceste sume nu pot fi luate în calcul pentru că alocarea lor implică un grad de incertitudine, și subliniază că acest procent de 2,1% din PIB va menține sistemul în criză și va bloca implementarea proiectului România Educată a lui Iohannis.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

„Doamna ministru Ligia Deca vorbește despre 3,2 din PIB, adăugând și banii de la administrațiile locale, pentru reparații și construcții, dar și banii pentru autogestionare, din fondurile proprii ale universităților, de exemplu din taxele de la studenți. Doar că aceste din urme fonduri, și unele și altele, sunt nesigure: administrațiile locale pot să aibă sau pot să nu aibă fonduri și, de asemenea, veniturile astea, extrabugetare depind de mulți alți factori. Așa că cifra de 2,1 e rușinoasă.

Asta mai ales că ni se prezintă scuza că țara nu are bani. Cum nu are țara bani, când are 1,3 milioane de bugetari dintre care 30%, așa cum spuneau chiar și foști miniștri, nu au de lucru, stau cu dosarul cu șină dintr-o parte în alta. Partidele de la guvernare, PSD și PNL, nu vor să dea bugetarii afară pentru că bugetarii votează. Și așa educația nu are bani, și stăm cu un deficit uriaș de profesori, salariile mici nu atrag oameni buni, este un dezastru. Asta după doi ani de pandemie în care educația a fost la pământ. Mai mult, proiectul de suflet al președintelui Iohannis, România Educată, este istorie la acest buget”, a declarat, pentru FANATIK, Ștefan Vlaston, care subliniază că statul român, prin această strategie de sub-finanțare a educației nu va putea să asigure o forță de muncă calificată necesară unei economii avansate.

De altfel și sindicatele din învățământ sunt de părere că la această alocare bugetară, fie că e vorba de 2 sau 3 la sută din PIB, sistemul va rămâne pe avarie fiind imposibil să implementat politici publice de reformă sau strategii de atragere a resursei umane calificate.

Marius Nistor, președintele sindicatului Spiru Haret, a declarat pentru FANATIK că și în acest an, ca de fiecare dată în istorie, Guvernul a trebuit să vină cu o prorogare a articolului din Legea Educației care prevede alocarea a cel puțin 6% din PIB pentru Educație.

„Ceea ce este cert în acest moment este că procentul de 2,1, sau 3,2 cât spun reprezentanții Ministerului de Finanțe, suma este insuficientă. Sistemul de învățământ va funcționa tot în sistem de avarie, cu o criză profundă la nivel de infrastructură, al nivel de resursă umană. Suntem puși în imposibilitatea de a mai atrage noi profesori, salariile nu sunt motivante deloc. Avem o criză pe partea de personal nedidactic și didactic auxiliar. Și atunci școlile nu mai sunt un mediu sigur așa cum ne-am dori, investițiile ar trebui să fie mult mai ridicate, pe partea de utilități vedem că se vehiculează ideea de a se trece în sistem hibrid pentru că autoritățile locale nu au bani pentru facturile la căldură, ori lucrurile acestea demonstrează situația dramatică a învățământului din România.

Orice explicație s-ar da de către Ministerul Educației, de către Ministerul de Finanțe, prin criză nu trece doar România ci trec și celelalte state europene, însă ele nu și-au permis niciodată să reducă alocările bugetare pentru educație. Nu poți face reformă fără bani. România Educată, proiectul președintelui, e deja un vis îndepărtat. Fără finanțare nu o să avem niciodată sistemul modern pe care ni-l dorim”, a declarat acesta.

Trebuie subliniat că în proiectul de buget pentru educație este prevăzută o creștere a salariilor profesorilor cu 4,3%, în medie, în anul 2023, asta în condițiile în care inflație pe anul 2022 a fost de aproape 15%.

„Economic, putem funcționa și fără educație”

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a declarat pentru FANATIK că ar fi fost necesar o alocare de la bugetul de stat de minim 3% pentru ca nevoile sistemului să fie asigurate satisfăcător.

„Suntem surprinși de această cifră, chiar dacă Ministerul Educației vorbește de restul sumelor complementare, pe tot felul de fonduri structurale. Este un buget mic, pentru că cei 2,1% din PIB reprezintă componenta salarială și bunuri și servicii. Așteptarea noastră era să ajungem măcar la un 3% din PIB, iar diferența până la 3,8-4% să fie asigurată prin celelalte fonduri și să ajungem la cel mai mare buget din ultimii 6-7 ani.

Nu știu de ce Guvernul alocă atât de puțin și se pare că nu învață din greșeli. Fără sumele necesare nu vom avea viitorul pe care ni-l dorim, punct. Practic refuzăm viitorul copiilor noștri și îi lăsăm cu mâna întinsă. Dacă bugetul alocat era de măcar 3%, fără sumele complementare, nu aveam reproșuri, dar la 2,1% din PIB este mult prea puțin. Cu acești bani nu poți să ai politici publice în educație, nu poți să încurajezi și să valorizezi această funcție de profesor astfel încât să atragem oamenii buni în învățământ. Cu un salariu de încadrare de 2.500 un profesor debutant nu o să ne vină niciodată cei mai buni absolvenți. Pe mâna lor lăsăm viitorul copiilor noștri”, a declarat Iulian Cristache pentru FANATIK.

Mihai Maci, expert în educație și lector la Universitatea din Oradea, subliniază că această alocare demonstrează cinismul că putem funcționa economic și fără educație, dar nu fără mâncare, și că toate programele europene ce fac referire la economia pe bază de cunoaștere au devenit sloganuri fără fond în țara noastră.

„În mod clar asta arată gradul de importanță al educației în problematica națională. Să nu uităm că profesorii au beneficiat de acea premieră juridică, o lege ce le majora cu 50% salariile, promulgată, dar cu această mențiune „când posibilitățile economice o vor permite”. Ideea este aceasta: vom face educație în România când posibilitățile economice o vor permite. În mod rezonabil ne putem gândi la anul 3022.

Nu e vorba de nicio miopie, ci de faptul că educația chiar nu contează. Oamenii funcționează economic, chiar și dacă nu au niciun fel de școală. Se pare că nu contează acest lucru. Nu are niciun rost să vorbim iar de Finlanda, Danemarca… nu există nicio legătură cu România. Oamenii funcționează și fără niciun fel de școală. Fără mâncare nu funcționează. Mâncare trebuie să le dai”, a declarat, pentru FANATIK, Mihai Maci, care notează și că profesorii nu reprezintă o forță socială capabilă să-și negocieze interesele, rămânând practic la mila Guvernului.

Ciprian Mihali, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, notează într-o postare pe pagina sa de Facebook că bugetul educației se află la un minim istoric în contextul în care bugetele instituțiilor de forță au crescut cu procente uriașe.

„Din 1995 până azi, bugetul Educației nu a depășit decât de două ori 4% din bugetul României. În ultimii zece ani, de când la cârma României se află inițiatorului maculaturii numite „România educată”, acest buget a coborât de șase ori sub 3%, pentru a atinge un minim istoric în previziunea pentru 2023. Rămâne o stare de fapt aceasta: oricât de mult s-a dezvoltat România în ultimii ani, Educația nu a fost o componentă prioritară pentru această dezvoltare. Atunci când în ultimii cinci ani bugetul României a crescut vertiginos, Educația a pierdut o treime din bugetul său. 

În acest răstimp, an de an, fără excepție, bugetul instituțiilor de forță, de securitate și de supraveghere a crescut vertiginos: numai în acest an, bugetul SRI crește cu 21,7%, iar la STS cu… țineți-vă bine, 62%. SIE și SPP sunt la coada clasamentului, cu creșteri de „doar” 18, respectiv 12%”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.