Odată cu aprobarea ordonanței austerității, așa numita ordonanță trenuleț, anul viitor se anunță unul dificil pentru mulți români, care se tem de măriri de taxe și de noi scumpiri.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, luni, că ordonanța trenuleț a fost aprobată, invocând și situația economică din majoritatea țărilor din Uniunea Europeană, care s-a degradat începând cu a doua jumătate a lunii octombrie, situație care, a afirmat el, „nu avea cum să ocolească România”.
În plus, Ciolacu a subliniat și ultima prognoză oficială a Comisiei Europene, din noiembrie, și datele Comisiei Naționale de Prognoză, din decembrie, „mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor”. Premierul a arătat că România are în acest an un deficit ridicat, din cauza unor cheltuieli „mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget”.
Efectele ordonanței trenuleț se vor resimți nu numai în rândurile angajaților la stat, dar și ai celor din mediul privat, în rândul pensionarilor, elevilor, studenților și copiilor, scrie Observator. Nu vor mai avea loc majorări și nici facilități fiscale pentru unele categorii, totul pentru o economisire de 133 de miliarde de lei, potrivit sursei citate.
„S-au făcut multe excese şi acum vine nota de plată. Nu există prânz gratis şi asta trebuie să înţelegem cu toţii. În momentul în care politicienii dau, nu dau de la ei, dau de la noi”, potrivit lui Gabriel Biriș, expert fiscal.
Măsurile de austeritate vor aduce după sine și o eliminare a unor facilități fiscale pentru lucrători din domenii importante, cum ar fi industria IT. Potrivit sursei citate, un angajat din acest domeniu care are un salariu de 10.000 de lei brut, rămâne cu aproape 7.000 de lei. Din 2025, după ce va plăti contribuția la pilonul doi de pensii, leafa îi va scădea sub 6.000 de lei.
Deja polițiștii și angajații penitenciarelor au protestat, luni, în fața Guvernului. „Într-o manieră iresponsabilă, fără să se gândească la consecinţe, Guvernul nu îngheaţă salariile angajaţilor din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, ci taie salariile acestei categorii socio-profesionale, situaţie care va conduce la deprofesionalizarea instituţiilor de forţă ale statului”, a comunicat anterior Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (FSANP).
Consiliul Economic și Social, organizație care se ocupă cu dialogul tripartit între patroni, sindicate și societatea civilă, a avizat nefavorabil ordonanța trenuleț. Nici după preconizatele alegeri prezidențiale din primăvară nu se așteaptă ca situația să se îmbunătățească, când statul, în nevoie de și mai mulți bani, ar putea crește TVA și impozitul pe profit.
„Eu voi face tot posibilul să construim bugetul anului 2025 fără majorare de cotă la TVA și impozitul pe venit. Nu îmi doresc să împovărez şi mai mult mediu de afaceri şi consumul. Nu ne dorim o supraimpozitare a muncii în 2025. Până nu ajung să văd cifrele şi care sunt calculele nu vreau să exclud nimic”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Finanţelor.
La rândul lui, Marcel Ciolacu a cerut „tuturor companiilor din România un moratoriu de șase luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României”.
Ordonanța trenuleț va lovi și microîntreprinderile, multe fiind nevoite să renunțe la o parte din angajați. De anul viitor, se reduce pragul de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la ora actuală la 250.000 de euro iar cei care realizează venituri peste acest plafon vor plăti impozit pe profit de 16%.
La aceasta se adaugă creșterea majorarea impozitului pe dividente de la 8 la 10% și eliminarea unor facilități fiscale în sectoare precum IT sau construcții. „Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat”, a declarat luni Marcel Ciolacu, fără a explica în ce va consta acest sprijin.